Se stie că omul este o cu „sânge cald”, cu o temperatură constantă, în jurul a 37 grade Celsius, indiferent de locul în care trăieşte, la poli sau la Ecuator. Datorită organismului său homeoterm, omul se bucură de o mare libertate faţă de condiţiile de temperatură ale mediului extern.

Prin urmare posedă mecanisme biologice care, de la caz la caz, favorizează sau limitează pierderile de căldură putând trăi chiar şi în medii unde temperatura ambiantă diferă de cea a corpului său cu zeci de grade.

Însă întrebarea este următoarea: de ce oamenii din unele zone sunt mai înalţi, iar din alte zone sunt mai scunzi? Să fie oare o influentă a climei, stiut fiind faptul că homeoterapia include un efort fizic, al fiecărei persoane, de apărare la mediu?

Specialiştii afirmă că, la temperaturi scăzute, reţeaua sangvină cutanată si capilară a omului este supusă unei vasoconstricţii care micşorează debitul de sânge bogat în calorii, adus din organism pentru a reduce pierderea de căldură la nivel periferic. De partea opusă, temperatura ridicată favorizează dilatarea vaselor sangvine, accelerând ritmul respirator şi declanşând transpiraţia.

Expuşi la călduri puternice, africanii din regiunile tropicale încep să transpire înaintea europenilor puşi în aceeaşi situaţie, în schimb, la temperaturi scăzute transpiraţia africanilor se opreşte mai repede decât cea a europenilor. Astfel, înţelegem că există o anume capacitatea de rezistenţă la căldura pe care natura o dirijează prin doi factori şi anume statura si proporţiile corpului omenesc.

Mai stim că un centimetru cub din corpul nostru produce zece calorii în timp ce un centrimetru pătrat de piele disipează numai o calorie din căldura produsă. În felul acesta, cu cât statura creşte, cu atât randamentul de disipare a căldurii scade. Aşa se explică de ce indivizii de talie mică suportă mai bine căldura.

Cei mai scunzi şi cei mai fragili sunt pigmeii din tribul Guahariba (bazinul Amazonului) unde rareori un bărbat depăşeşte 1,45 m timp ce indivizii cei mai înalţi şi solizi sunt cei din tribul Massai (Kenya) a căror înăltine medie este de 1,92 m.

Din observaţiile oamenilor de ştiinţă reiese că clima nu influenţează numai statura, ci modifică şi alte părţi ale corpului omenesc: lărgimea umerilor, mărimea bazinului, lungimea mâinilor sau grosimea stratului de grăsime subcutanat.