Aproximativ 8100 de statui din teracotă, intruchipând ostaşi chinezi şi cai, in mărime naturală, au fost descoperite in anul 1974 apropierea cavoului impăratului chinez Shi Huangdi, lângă oraşul Xian. Se presupune că această armată trebuia să-şi insoţească suveranul lumea cealaltă. Fermierii din zonă au găsit intâmplător acest mormânt, in timpul executării unor lucrări de foraj, la est de muntele Lishan.

Impăratul Shi Huangdi (anii 259-210 T.Hr.) a supus toate impărătiile Chinei Antice, creând, în anul 221 î.Hr., primul imperiu chinez. Tot din ordinul lui a fost construit Marele Zid Chinez. Legendara Armată de teracotă, numită aşa după materialul din care sunt confecţionate statuile, a fost descoperită intâmptor de către tăranii chinezi, în timpul construirii unui sistem locat de irigatie.

Numărul exact al statuilor nu este cunoscut. Estimativ se vorbeşte despre 7 până la 9 mii de artefacte. Fiecare ostaş este făcut din lut ars, acoperit cu o compoziţie specială şi vopsit. Un soldat de teracotă cantăreşte 135 de kilograme, iar calul de teracotă – 200 de kilograme.

Armata ostaşilor de teracotă este aliniată şi gata de luptă, aflându-se în cavouri paralele, la distanţa de 1,5 kilometri de mormântul Impăratului, care, la rândul său, se găseşte la distanţa de 33 de kilometri de orasul Man. Cavourile cu adâncimea de la 4 până la 8 metri reprezintă actualmente un muzeu, care a început să primească vizitatori încă din anul 1979. Alte expoziţii au fost accesibile doar incepand cu anul 1994.

Siluetele ostaşilor sunt adevărate opere de artă, fiind executate manual, utilizând diverse metode. Fiecare statuie are trăsături individuale, diferă chiar şi expresiile feţelor. Tehnologia confecţionării figurinelor era următoarea: ele erau scuptate, apoi arse, ulterior se acopereau cu o glazură organică specială şi numai după aceea erau vopsite. Ostaşii se deosebeau între ei în funcţie de rang (ofiţeri, soldaţi) si după arme (suliţe, arbalete, săbii). in cavou au mai fost descoperite şi două care de bronz, fiecare fiind compus din aproximatîv 300 de detalii. La fiecare car sunt înhămaţi câte patru cai, ale căror harnaşamente conţin elemente de aur şi argint.

Arheologii au descoperit că ostaşii de teracotă din China ascund mesaje codificate. Ei au observat că figurile acestora corespund cu forma a 10 caractere din alfabetul chinez.

Conform teoriilor existente, celebra armată ar putea conţine mesaje secrete, care s-ar ascunde in ordinea în care au fost aranjati ostaşii, in expresiile lor faciale, chiar şi in numărul zalelor din armura fiecăruia. La scurt timp după moartea impăratului, cavoul lui a fost prădat de hoţii care au incendiat mormântul.

Ca rezultat, acoperişul s-a dărâmat, îngropând Armata de teracotă în solul umed, unde s-a conservat timp de două mii de ani. Chiar din timpul primelor săpături, cercetătorii au observat că stratul exterior al statuilor se degrada foarte repede, în contact cu aerul. Arheologul Heinze Lanholsa de Ia Universitatea din Munchen, spunea că imediat după dezgropare, statuile începeau să se usuce foarte repede, iar peste numai cinci minute, vopseaua se cojea deja. Acest fenomen se petrecea din cauza diferentei umidităţii relative. Pentru a înţelege mai bine dinamica fenomenului, cercetătorii au analizat compoziţia chimică a statuilor. S-a descoperit că instabilitatea vopselei este condiţionată de faptul că solutia organică, folosită pentru acoperirea acestor obiecte, înainte de a fi pictate, şi-a schimbat compoziţia, cât timp statuile au stat ingropate în solul umed. În contact cu aerul, substanţa respectivă se usucă, după care se cojeşte împreună cu vopseaua. Pentru a evita degradarea statuilor, a fost propusă o tehnologie specială de conservare.

Săpăturile continuă şi în prezent, dar nu se cunoaşte exact câţi ostaşi de teracotă ar mai fi îngropaţi în solul din apropierea cavoului. Datorită valorii istorice deosebite, în 1987, mausoleul Qinshihuangdi şi armata sa din teracotă au fost declarate, de UNESCO, patrimoniul cultural universal.