Antropologii ruși au reuşit să reconstruiască infăţişările a trei faraoni egipteni: Amenhotep al III-lea, Ramses I şi Merenptah. La sfârșitul anului 2019, egiptologul britanic Howard Jones a trimis la un institut specializat din Moscova fotografiile cu raze X ale capetelor de la trei mumii aflate în colecţia de la British Museum. Numai un cap a fost identificat: acela al binecunoscutului Merneptah, în timpul guvernării căruia a început Exodul evreilor din Egipt.

Specialiştii nu erau siguri de identitatea celorlalte mumii. Potrivit unei ipoteze, una dintre mumii ar fi aparţinut lui Ramses al II-lea, al cărui cadavru se presupunea că ar fi păstrat în British Museum. A treia mumie ar fi aparţinut lui Amenhotep al III-lea şi exista chiar ipoteza unei crime legate de ea. 

Pe baza fotografiilor cu raze X

Cu aproximativ doi ani în urmă, poliţia britanică a arestat, la Londra, un anume anticar american care încerca să vândă pentru 1,2 milioane de dolari un cap de mumie pe care cumpărase şi scosese ilegal din Egipt.

Evident, rămășițele antice au fost confiscate, dar pentru identificarea lor era nevoie de antropologie reconstructivă. Howard Jones si colegii săi s-au bucurat de ceea ce li se oferea şi nu au fost dezamăgiţi, căci rezultatele reconstrucţiei erau cu adevărat senzaţionale. Pe baza fotografiilor cu raze X, antropologii ruşi au făcut, mai întâi schițe, apoi portrete grafice ale feţelor faraonilor.

Howard Jones, care era în posesia inscripţiilor hieroglifice descifrate, care fuseseră găsite pe sarcofage, a putut identifica mumiile celor trei faraoni. În ceea ce îl priveşte pe Merneptah, lucrurile au fost clare de la bun început, dar ceilalţi doi „străini” i-au Iuat prin surprindere pe cercetători.

Cel despre care se presupunea că este Ramses al II-lea s-a dovedit a fi unchiul acestuia, Ramses I, iar a treia mumie aparţinea lui Amenhotep al III-lea, un faraon puternic din cea de-a 18-a dinastie. El a fost construit templele Soleb şi Sedeing.

Portrete vii

Nimeni nu mai văzuse vreodată asemenea portrete ale faraonilor: nu măşti mortuare ale unor figuri pe jumătate mitice, ci portrete vii. Cât despre caracteristice antropologice, toţi trei s-au dovedit a fi reprezentanți ai rasei mediteraneene (ca majoritatea locuitorilor Europei de Sud, francezilor si italienilor de astăzi).

Lucru atipic pentru faraonii egipteni, Ramses I avea un nas proeminent, faţa prelungă şi trăsături aspre, în timp ce Amenhotep al II-lea avea o figură mai puţin fermă, cu nasul puţin cârn şi trăsături mai blânde. Plecând de la starea dentiţiei mumiilor, antropologii ruşi au determinat vârsta aproximativă a faraonilor. Ramses I a murit la 60 de ani, Merneptah la aproximativ 50, iar Amenhotep al II-lea la aproape 40 de ani. Aceste concluzii au contrazis informaţiile înveterate printre egiptologi: Amenhotep nu putea domni 40 de ani, pentru că nu a trăit decât 40 de ani, iar Merneptah nu putea să se bată cu sirienii şi libanezii la vârsta de peste 50 de ani, pentru că a murit la 50 de ani.

Cercetătorii au rămas surprinşi de aceste discrepanţe, deşi erau foarte impresionaţi de munca celor de la Moscova.

Regula de corespondență între structura craniului și trăsăturile fizice Institutul de Antropologie Reconstructivă este singurul loc din Rusia unde poate fi refăcută fizionomia unei persoane, indiferent că a trăit cu 10 sau 1000 de ani în urmă. Singurul lucru de care are nevoie este craniul sau fotografii cu raze X după acesta. Laboratorul folosește metoda celebrului antropolog sovietic Mihail Gherasimov, care a formulat regula de corespondență între structura craniului și trăsăturile fizice. Astfel au fost reconstruite portretele multor personalităţi istorice, mai ales al lui lvan cel Groaznic, al ţarului Feodor, al poetului german Friedrich Schiller etc.

Potrivit cercetătorilor ruşi, metoda garantează obiectivitate maximă şi este folosită de specialiştii din multe ţări. Totuşi, potrivit Tatiana Balueva, cercetătorii occidentali adaugă la această metodă alte elemente, care nu fac decât să altereze rezultatele reconstrucției. Mai exact, cercetătorii străini folosesc modele computerizate de cranii care sunt, ce-i drept, capabile să restaureze în detaliu trăsăturile individului. Rușii lucrează însă cu „originalul”.

Pornind de la craniu

În Statele Unite, vestul europei și în Asia de Sud Est se folosesc informaţii despre grosimea stratului de piele, extrase din analiza cadavrelor, iar rușii folosesc o tehnologie demodată pentru a obține aceleaşi informaţii de la o figură vie. „În felul acesta ne asigurăm că metodele noastre sunt mai obiective„, a declarat Balueva.

Antropologii ruşi reconstruiesc fizionomia umană plecând de la craniu, nefolosind computerul. Potrivit Tatianei Balueva, „craniul, care este o structură foarte aparte şi individualizată, nu poate fi „introdus” în computer decât schematic, luând în calcul numai trăsăturile sale generale„.

Un studiu al institutului a arătat că legătura dintre țesuturile faciale și dimensiunile craniului nu este un factor dependent de rasă, dar că toate trăsăturile individuale depind în mare parte de structura craniului.