Judecata spiritului în concepţia Egiptului Antic

Vechii egipteni aveau convingerea că spiritul eliberat de trup se înalţă spre eterul liber si devine nemuritor. Această cugetare o găsim la Empedocles şi ea rezumă ceea ce gândeau vechii egipteni despre veşnicul din om şi legătura lui cu cele divine. După moarte, elementul veşnic pleacă la drum spre principiul veșnic, primordial.

Judecata spiritului in fata lui Osiris
Judecata spiritului in fata lui Osiris

El apare la judecată în faţa lui Osiris, care este considerat spiritul suprem şi care este înconjurat de 42 de judecători ai morţilor. Soarta spiritelor după moarte este în strânsă legătură cu această judecată.

Dacă spiritul își mărturiseşte păcatele şi nu este găsit în păcat cu dreptatea veşnică, atunci el va fi luat în primire în împărăția lui Osiris, devenind omul lui Osiris care trecea drept un om desăvârșit.

Osiris există fiecare spirit omenesc, fiecare om este un Osiris, şi totuşi „Osiris unul” este considerat ca o entitate deosebită. Se ştie că pentru a ajunge la stadiul de dezvoltare ce permite să pătrundă în împărăția supremă în timpul vieţii sale pământești, omul trebuie să trăiască cât mai desăvârșit.

Corpul fizic considerat elementul vremelnic a ucis în el natura superioară, de aceea numai după moarte, natura superioară, se poate elibera şi tinde spre existenţa de Osiris.

Această natură inferioară, corpul fizic, trebuie întâi să fie dusă în mormânt pentru ca natura superioară poată învia. În procesele de iniţiere, pentru a lua cunoştinţă cu forţele naturii superioare, oamenii se supuneau unor proceduri trainice, ceea ce era pământesc fiind ucis, iar ceea ce era superior era trezit.

Prin această iniţiere, corpul astral al iniţiatorului era desprins de corpul fizic şi eteric și astfel lua contact cu lumea morţilor, adică cu spiritele lor din astral și cu ordinea cosmică veșnică. Rudolf Steiner considera că Isus si Buddha au fost cei mai mari iniţiaţi ai antichităţii.

De altfel se știe că Isus, de la 12 la 30 de ani, s-a iniţiat în tainele spirituale în India si Tibet şi că toate minunile sale sunt perfecţiuni ale puterii lui spirituale, el însuși fiind un spirit extrem de dezvoltat, considerat guvernatorul sistemului solar spiritual.

Tot egiptenii susţin că învierile din morţi pe care le-a făcut Isus s-au datorat puterii de a reintroduce în corpul lor fizic, corpului astral, care în parte era detapat şi cu cât era mai detaşat corpul astral cu afft era mai mare puterea de concentrare a lui Isus pentru reuşita reînvierii.