Celebra Statuie a Libertăţii a fost construită la Paris, unde a fost prezentată chiar ambasadorului american ca un cadou al poporului francez pentru poporul de dincolo de Atlantic. Simbolizează calea de acces către o Lume Nouă… Inaugurarea bine-cunoscutei Statui a Libertăţii a avut loc la 28 octombrie 1886 de către preşedintele Grover Cleveland, într-o atmosferă festivă.

Din acel moment, silueta statuii ridică permanent spre cer făclia Libertăţii şi a însemnat pentru milioanele de emigranți promisiunea libertăţii, devenind simbolul Statelor Unite ale Americii. A fost construită în Franţa şi transportată cu vapoarele în America.

Numai soclul a fost proiectat de un american – arhitectul Richard Morris Hunt – şi are o înălțime de 47 de metri. Acesta adăposteşte în prezent un muzeu închinat imigraţiei în America. Interesantele materiale audiovizuale, fotografii, modele, schiţe şi costume oferă un prim contact cu diferitele grupuri care au emigrat în America, printre care sunt incluşi şi negrii Africii de Vest, aduşi aici pe galere ca sclavi, numeroşii irlandezi, italieni şi evrei veniţi prin sec. XIX. Muzeul a fost deschis publicului în anul 1972.

Statuia în sine măsoară 46 de metri înălțime, motiv pentru care minerul torţei se ridică la 93 de metri de la sol şi cântărește 205 tone. Braţul drept, cu care ţine făclia, are o lungime de aproape trei metri iar în mâna stângă ţine Declaraţia de Independenţă.

La picioarele statuii se pot observa cătuşele rupte ale infamiei. Coroana de pe capul acesteia are şapte raze, simbolul libertăţii ce se răspândește peste toate cele şapte mări şi continente. Scările spiralate, care urcă spre coroană, se află în interiorul statuii iar în coroană există un platou de observaţie.

Dimensiunile colosale ale statuii au ridicat de la început serioase probleme de construcţie. Alexandre Gustave Eiffel, celebrul creator al Turnului Eiffel, a realizat un imens schelet de fier, care este susţinut de un pilon interior central. Pe acest schelet este plasat exteriorul vizibil în mai multe straturi, care are o grosime de circa 2,5 milimetri.

Pornind de la un model în miniatură de numai 1,2 metri, arhitectul a mai construit încă trei statui pe care le-a plasat una peste cealaltă, până când a ajuns la dimensiunea finală.