La poalele Munţilor Caucaz, în stepele mărginite de Marea Neagră şi de Marea Caspică, au trăit, cândva, teribilele amazoane. În secolul al VII-lea î.H. prinţesa lor se numea… Xenia şi era considerată „cea mai puternică femeie” din câte existau pe Pământ. Arheologul american Jeannine Davis-Kimball, care a cercetat mormintele amazoanelor din zona Pokrovka, din sudul Ucrainei, a descoperit numele Xenia încrustat pe săbiile cu care luptaseră acestea…

Xenia refuză să fie eliberată

Herodot spune că, prin secolul al V-lea î. H., pe la banchetele din Sparta, Atena sau Milet, dacă cineva pronunţa numele amazoanelor, un frison de teamă şi dorinţă secretă străbătea întreaga adunare. Căci nimeni – pe Zeus! – n-ar fi îndrăznit să încrucişeze spada cu aceste teribile luptătoare, care nu ezitau să-şi extirpe sânul drept doar ca să nu le incomodeze când trăgeau cu arcul. Herodot era convins că amazoanele nu sunt doar o simplă legendă şi nota scrupulos că ţara lor era undeva în nordul Pontului Euxin, dincolo de apele lui Tamais (Donul de azi).

Informaţiilor istorice, consemnate de Herodot, li se adaugă şi cele magice, ale legendelor. Una dintre cele 12 munci ale lui Heracle (Hercule) a fost capturarea unei cingătoare vrăjite pe care o purta… regina amazoanelor, Hipolita. Însoţit de Tezeu, Peleu şi Telamon, Heracle (Hercule) s-a luptat cu amazoanele şi a reuşit să ia prizoniere pe câteva dintre ele.

Antiopa, Xenia şi Menalipa, toate considerate „prinţese” şi posibile moştenitoare ale tronului, s-au numărat printre ostaticele vajnicilor eroi. Legenda spune că regina Hipolita, îngrijorată că va pierde toate cele trei fecioare pe care le pregătea ca, într-o zi, să-i urmeze la tron, a cedat cingătoarea în schimbul uneia dintre ele. Heracle i-a dat-o Hipolitei pe Menalipa. Pe Antiopa a oprit-o Tezeu, care s-a indrăgostit iremediabil de ea, iar Xenia a refuzat să accepte acest schimb umilitor.

Prinţesa Xenia evadează

Herodot spune că, prin secolul al V-lea î. H., pe la banchetele din Sparta, Atena sau Milet, dacă cineva pronunţa numele amazoanelor, un frison de teamă şi dorinţă secretă străbătea întreaga adunare. Căci nimeni – pe Zeus! – n-ar fi îndrăznit să încrucişeze spada cu aceste teribile luptătoare, care nu ezitau să-şi extirpe sânul drept doar ca să nu le incomodeze când trăgeau cu arcul. Herodot era convins că amazoanele nu sunt doar o simplă legendă şi nota scrupulos că ţara lor era undeva în nordul Pontului Euxin, dincolo de apele lui Tamais (Donul de azi).

Informaţiilor istorice, consemnate de Herodot, li se adaugă şi cele magice, ale legendelor. Una dintre cele 12 munci ale lui Heracle (Hercule) a fost capturarea unei cingătoare vrăjite pe care o purta… regina amazoanelor, Hipolita. Însoţit de Tezeu, Peleu şi Telamon, Heracle (Hercule) s-a luptat cu amazoanele şi a reuşit să ia prizoniere pe câteva dintre ele.

Antiopa, Xenia şi Menalipa, toate considerate „prinţese” şi posibile moştenitoare ale tronului, s-au numărat printre ostaticele vajnicilor eroi. Legenda spune că regina Hipolita, îngrijorată că va pierde toate cele trei fecioare pe care le pregătea ca, într-o zi, să-i urmeze la tron, a cedat cingătoarea în schimbul uneia dintre ele. Heracle i-a dat-o Hipolitei pe Menalipa. Pe Antiopa a oprit-o Tezeu, care s-a indrăgostit iremediabil de ea, iar Xenia a refuzat să accepte acest schimb umilitor.

Rămasă pe vasul micenienilor, prinţesa Xenia nu s-a lăsat cuprinsă de disperare. Ea a acceptat să devină amanta lui Heracle şi a scăpat, în acest fel, din lanţurile cu care, de regulă, erau legaţi ostaticii. Chiar în noaptea aceea însă, pe când Heracle şi ceilalţi eroi dormeau duşi, Xenia a ucis cârmaciul şi a eliberat cele câteva amazoane, care erau încă legate.

Se spune că singura care s-a opus plecării a fost Antiopa, ea fiind cea care a condus în continuare corabia, până când micenienii s-au trezit din somn. Ei fuseseră adormiţi cu o licoare fermecată ce le fusese turnată în vin chiar de Xenia, care-i servise la masa.

Xenia devine regină

Legenda celor câtorva amazoane, conduse de prinţesa Xenia către casă, este „fundamentul” istoric al aventurilor Xenei, din serialul cu acelaşi nume. Arheologul american, doamna Kimball, spune că legendele sauromante vorbesc despre o luptă între prinţesa Xenia şi regina Hipolita, care a refuzat să o primească înapoi pe Xenia, pentru că nu mai era… fecioară. Supărată, Xenia a cerut „dreptate divină” adică a cerut dreptul de a se duela cu oricare dintre suratele sale, pe viaţă şi pe moarte.

Dacă zeii ar fi ajutat-o să invingă, însemna că ei sunt de aceeaşi părere cu ea. Însăşi regina Hipolita s-a oferit să se lupte cu mândra Xenia, dar zeii au fost de partea acesteia din urmă. Tradiţia cerea ca aceea care învinge în duel să preia şi toate obligaţiile celei ucise de ea şi, astfel, Xenia a devenit regina amazoanelor. Numele ei a fost gravat pe toate săbiile şi pe toate scuturile şi, cu timpul, a intrat în legendă.