Tragedia Celor Trei Surori Bronte

Surorile Bronte sunt trei romanciere engleze, considerate a fi întemeietoarele realismului critic în literatura engleză a secolului al XIX-lea. Operele lor au fost citite şi recitite de mii de englezi. Ca o fatalitate, viaţa fiecăreia dintre surori a luat sfârşit devreme şi în mod tragic…

Emily, Charlotte şi Anna s-au născut în anii 1816, 1818 si 1820 , au crescut localitatea Haworth din Yorkshire de Vest, în familia unui preot sărac, Patrick Bronte. Casa părintească nu le oferea un confort deosebit, familia fiind foarte săracă, iar experienţele din copilărie au fost mai puţin vesele.

Mama lor a murit în anul 1821, iar tatăl avea un caracter dificil şi nu le acorda atenţie, aproape deloc, lăsându-le în seama mătuşii lor. Fetele au primit o educaţie puritană, fără să fie răsfăţate cât de puţin. Emily, Charlotte şi Anna nu au fost date la o şcoală, unde ar fi fost posibil să capete studii serioase, dar le-a plăcut să citească vechile cărţi din biblioteca familiei.

În curând, s-au apucat ele însele să scrie, pentru a-şi putea da frâu liber fanteziilor inăbuşite, timp indelungat, de monotonia casei din Haworth. La început, cele trei surori şi fratele lor s-au pasionat de alcătuirea şi înscenarea unor piese; prin acestea şi-au creat, treptat, o lume aparte, a visurilor. Copiii inventau, în jocurile lor, insule şi împărăţii, unde se duceau războaie, se împleteau intrigi, acţionau personaje luminoase şi nobile, aceste istorii adunându-le, ulterior, în cărţi legate de ei insisi.

casa-surorilor-bronte-din-haworth
Casa celor trei surori Bronte din localitatea Haworth

Viaţa continua, surorile se maturizau. Fiecare dintre ele visa să plece, cât mai curând, din această sumbră casă de piatră. Cea mai curajoasă dintre surori se considera Charlotte; ea a decis să plece prima de acasă şi s-a angajat guvernantă. Din cauza sănătăţii ei precare, dar şi a vieţii lipsite de atracţii, familie străină, în curând. a renunţat la această activitate. Următoarea care a părăsit casa părintească a fost Anna, dar, destul de repede, a revenit şi ea acasă. Mult mai neajutorat s-a dovedit a fi fratele lor, Brenuell, pictor talentat, însă foarte atras de băutură.

Surorilor le vine în minte ideea de a deschide o şcoală proprie, ca să nu depindă de voinţa sau capriciile altora. Opunându-se la început, mătuşa lor le-a dat totuşi (nepoatelor Charlotte şi Emily) mijloacele necesare, pentru a-şi realiza visul.

Ele au plecat pentru doi ani la Bruxelles, ca să înveţe limbi moderne, şi, în faţa lor, s-a deschis o nouă lume. În curând, mătuşa moare şi tinerele sunt nevoite să revină acasă, pentru a-l îngriji pe tatăl lor. Ideea cu şcoala particulară a rămas un vis. Surorile sunt, din nou, împreună şi duc o viaţă mizeră, dar continuă să scrie şi să spere. În anul 1846, apare prima lor carte: „Poeziile lui Karrer, Ellis şi Acton Bell”. Cu toate că vers-rile lor au fost analizate într-un articol al unui prestigios critic literar, „fraţii” nu au devenit foarte cunoscuţi. Şi atunci, surorile au decis să scrie proză. În curând, editorului Smith din

Foaia de titlu a primei editii a romanului "Jane Eyre"
Foaia de titlu a primei editii a romanului „Jane Eyre”

Londra îi sunt prezentate trei romane noi: „Jane Eyre” de Karrer Bell, „La răscruce de vânturi” de Ellis Bell şi „Agnes Grey” de Acton Bell. Citindu-le, editorul a inţeles că autorul a toate trei romane este unul singur, necunoscut de nimeni. Editorul, intreprinzător, a dat manuscrisele la cules. Romanele au fost editate, având un succes uluitor la public. Noutatea a ajuns şi la familia Bronte. Ele au aflat că romanele lor se cumpără bine, iar editorul nu se grăbeşte să le plătească onorariul. Atunci, Charlotte şi Anna au plecat la el, să-şi caute dreptatea. Smith s-a mirat cand a văzut în faţa sa două. femei. El le-a plătit o sumă nu prea mare şi le-a propus să rămână. în Londra. Fiind celebre şi independente din punct de vedere material, surorile au putut să se dedice ocupaţiei lor preferate, literatura. Totodată, sosirea în Londra, apropierea lor de comunitatea literară, impresiile produse de acest mare oraş au devenit ultimele bu-curii din viaţa lor. Curând, Anna s-a îmbolnăvit şi s-a întors acasă. Charlotte a locuit o perioadă în Londra, a făcut cunoştinţă cu celebrii scriitori Dickens şi Thackeray, dar, pe neaşteptate, a primit o scrisoare şi a dispărut.

Un şir de evenimente nefaste încep în Haworth, care transformă această localitate, conform constatării făcute de Charlotte, „vale a umbrelor”. Mai întâi, moare Brenuell, bolnav de tuberculoză sau din cauza alcoolismului. La înmormântarea fratelui, răceşte Emily, şi ea fiind bolnavă de tuberculoză; după o perioadă, aceeaşi nenorocire se abate şi asupra Annei. Nu peste mult timp, mor ambele surori. Charlotte rămâne să îngrijească, singură, de tatăl lor orb, simţind acut lipsa surorilor sale, cărora obişnuia să le destăinuie gândurile şi planurile ei.

portret-a-celor-trei-surori-bronte-de-fratele-branwell
Portret a celor trei surori Bronte, de propriul frate Branwell

Printr-un efort uriaş, datorat voinţei sale puternice, ea şi-a revenit cu greu din starea de suferinţă în care se afla şi a început să scrie din nou. După câtva timp, chinuită de singurătate, Charlotte se invoieşte să se căsătorească cu preotul Arthur Nichols, dar simte că, dacă nu va pleca din această casă tristă, va muri şi ea. Nu reuşeşte să-şi implinească visul şi moare curând. În acest mod tragic şi-au încheiat viaţa cele trei surori si scriitoare deosebite. După moartea timpurie a autoarelor, romanele lor s-au bucurat de recunoaştere, ocupând un loc important, pe drept meritat, în literatura acelor timpuri.

Conform afirmaţiilor criticilor literari, în cărţile surorilor Bronte este relevată. distinct tema emancipării femeilor, opera lor devenind stindardul miscării feministe din secolul al XX-lea. Eroinele romanelor surorilor Bronte sunt capabile să ia decizii de sine stătătoare, realizeze scopurile propuse, să răspundă pentru greşelile lor, fără să dea vina pe altcineva. Ele au simţul propriei demnităţi şi sunt conştiente de importanţa lor spirituală şi morală.

Scriitoarele au arătat societăţii suferinţele femeilor, în faţa cărora erau închise toate căile vieţii, în afară de una singură, indicată de natură, dar şi aici le pasc dezamăgirile. Cărţile surorilor Charlotte, Emily şi Anna sunt solicitate şi azi, numărul vizitatorilor Muzeului Bronte continuă să fie mare, iar misterul casei din Haworth continuă să bulverseze minţile oamenilor, încercând să inţeleagă ce zodie nemiloasă a determinat soarta acestor femei — hazardul vieţii sau destinul inexorabil al întregii famlii Bronte.