Statuia Bahubali este una dintre cele mai mari sculpturi monolitice din lume. Ea a fost realizată in anul 983, la ordinul lui Chamundi, dintr-o stâncă uriaşă.

Conform sfintei scripturi jainiste, Bahubali (cunoscut şi sub numele de Gomnnateshvara) a fost al doilea dintre cei o sută de fii ai primului Tirthankara, Bhagavan Rishabh. Statuia Bahubali se află la Shravanabelagola, în statul Karnataka.

Shravanabelagola este un loc sacru pentru pelerini, Jain. cred că Bahubali a fost primul care a atins moksha (eliberarea de ciclul naşterii şi morţii). Magnifica statuie de piatră cu inălţimea de 18 metri este situată pe dealul Chandragiri. De la poalele sculpturii se vede imaginea sfântului, înălţându-se către cerul nemărginit.

Statuia albă e la fel de impunătoare ca şi cerul, iar claritatea şi frumuseţea expresiei feţei este unică. Monumentul gigantic a fost ridicat în cinstea legendarului Bahubali – personaj al mitologiei Jain, erou al mai multor parabole, întruchiparea ascetismului şi a non-violenţei. Chiar dacă era fiul prinnului Tirthankara, el a renunţat la împărăţie, pentru a urma calea revelaţiei.

Stând nemişcat timp de un an, ascetul medita asupra sensului vieţii. Lianele şi celelalte plante creşteau liniştit in prezenţa lui tihnită. Ideea creării acestei statui colosale este originală, iar amplasarea ei pe vârful dealului, în aşa fel încât statuia lui Bahubali să se inalţe către cer, este o realizare foarte reusită. Însăsi forma statuii este unică: umerii laţi se combină foarte bine cu musculatura firavă, mâinile lungi sunt intinse de-a lungul corpului, iar pe picioare sunt infăşurate liane urcătoare.

Bahubali are o înfăţişare de parcă ar fi încremenit, de parcă ar fi concentrat asupra propriilor gânduri, detaşat de tot ce înseamnă lume exterioară. Astfel, el săvârşeşte o faptă, considerată pe vremuri eroică de către asceţi şi yogini, care constă în a nu observa nimic: nici şerpii, nici furnicarele, nici plantele urcătoare, care infăşoară corpul lui până la umeri.

O dată la 12 ani, aici are loc o ceremonie deosebită: gigantica statuie a lui Gommateshwara, care este considerată una din cele şapte minuni ale Indiei, este spălată, de pe platforme şi schele enorme, cu lapte şi miere. Ideologia preoţimii îmbrăţişa stilul meditativ al doctrinei yoga şi al altor curente mistice din filosofia hinduistă, având ca trăsătură caracteristică topirea eului în imensitatea existenţei.

Arta sculpturală se indepărta treptat de reprezentarea vieţii reale, dar continua să se bazeze pe măiestrie şi pe respectarea regulilor stricte, existente in absolut toate domeniile artelor. India de Sud, in perioada Evului Mediu timpuriu, erau intruchipate sculptural atât zeităţile, cât şi eroii populari, fenomen care s-a manifestat mulţi ani.

Din păcate, odată cu răspândirea hinduismului, multe sculpturi au fost distruse din ordinul preoţilor. Până in prezent s-au păstrat doar câteva stele cu basoreliefuri, ridicate in cinstea ostaşilor şi vânătorilor decedati, şi unele sculpturi cu formă rotundă. in afară de statuia din Shravanabelagola, statul Karnataka, in India mai există cinci statui monolitice ale lui Gomateshwara (sau Bahubali): in districtul Udupi, statul Karkala, construită in anul 1432 T.Hc şi inaltă de aproape 13 metri; in orăşelul Dharmasthala din districtul Dakshina Kannada, statul Karnataka, construită in anul 1973 i.Hr. şi inaltă de 12 metri; in localitatea Venur din statul Karnataka, construită in anul 1604 i.Hc cu inăltimea de aproape 11 metri; in Gommatagiri, statul Karnataka, aflat la 20 km de Mysore (al doilea oraş ca mărime in acest stat), statuia de aici fiind construită in secolul XII i.Hr., iar inălţimea ei depăşeşte cu puţin 6 metri.

Indienii insă consideră statuia din Shravanabelagola drept cea mai importantă dintre toate statuile lui Bahubali. La 5 august 2007, această statuie a fost votată de către indieni ca prima dintre cele şapte minuni ale Indiei.