Abu Simbel – Stanca in care este Sculptata Istoria Egiptului

Abu Simbel este o stâncă pe malul vestic al Nilului, în a cărei piatră au fost cioplite, în timpul domniei faraonului Ramses al II-lea (estimativ în anii 1298 – 1213 i.Hr.), 2 temple egiptene antice. Templul de la Abu Simbel, situate in Nubia, Egipt, este păzit de patru statui colosale, care îl înfăţişează pe Ramses al II-lea. La picioarele acestora, se află alte statui, de dimensiuni mai mici. O asemenea infăţişare era condiţionată de exigenţele vremii, în ceea ce priveşte reprezentarea faraonilor şi muritorilor de rând.

templul-lui-ramses-al-II-lea-din-Abu-Simbel
Templul lui Ramses al II-lea din Abu Simbel

Statuile mici o infătişau pe mama faraonului, pe soţia favorită, Nefertari, şi câţiva dintre copiii lui. Abu Simbel este un orăşel egiptean, situat la graniţa cu Sudanul, la 280 de km spre sud, faţă de Aswan. Complexul arheologic situat aici este unul dintre remarcabilele monumente ale Egiptului Antic.

De două ori pe an, în Abu Simbel se petrece un eveniment deosebit: la ora şase dimineaţa, prima rază a răsăritului de soare luminează coridorul lung de 65 de metri, care duce spre nisa sanctuarului. Raza trece pe lângă statuia zeului Ptah, luminează circa 6 minute statuile zeilor Amon şi Ra, apoi se opreşte pe figura lui Ramses al II-lea, unde rămâne timp de 12 minute. Se crede că data de 22 februarie este ziua de nastere a marelui faraon, Ramses, ştiindu-se că aceasta este ziua încoronării lui.

Masivul de gresie din apropierea apei poartă denumirea „Muntele sfânt”. Poziţia de la Abu Simbel, aleasă de Ramses, a fost poarta de intrare dinspre sud în Egipt şi servea drept limita pentru intimidarea vecinilor şi pentru a-i impresiona. Se presupune că templul de aici era puternic fortificat, de aceea, în scrierile vechi, apare menţionată ca „Cetatea lui Ramses”.

Abu Simbel - Pictura de David Roberts (1838)
Abu Simbel – Pictura de David Roberts (1838)

Denumirea actuală, ..Abu Simbel”, provine de la stânca in care este sculptată figura unui bărbat cu un şorţ, a cărui formă amintea navigatorilor arabi, unitatea de măsură a pâinii. De aici vine numele „Abu Simbel” – tatăl pâinii. Ulterior, tot ansamblul arhitectural a fost cunoscut sub această denumire. Templul are dimensiuni enorme: faţada acestuia are 33 de metri inălţime şi 38 de metri lăţime, iar profunzimea ciopliturii in stânca masivă este de 65 de metri.

Pe statuia uriasă a faraonului, se pot observa coroanele Egiptului de Sus şi Egiptului de Jos. Unele statui au fost afectate de cutremure, în decursul vremii, din ele lipsind anumite elemente. Cele patru statui gigantice de la intrare, măsoară 20 de metri in înălţime, iar distanţa de la o ureche la alta este de 4 metri. Sus, pe faţada templului, sunt sculptaţi babuini care zâmbesc răsăritului.

Relief in fata templului Abu Simbel
Relief in fata templului Abu Simbel

În interiorul templului se află patru săli cu dimensiuni diferite şi camere mai mici, aferente. În prima sală aveau acces toţi doritorii, în sala a doua puteau intra doar nobilii, a treia sală era destinată doar preoţilor, iar în sala a patra putea intra doar faraonul cu suita sa. Templul de Ia Abu Simbel este format din două temple gigantice din piatră, sculptate in stâncă. Templul cel mare a fost înălţat în cinstea regelui Ramses al II, iar cel mic, în cinstea primei sale soţii, Nefertari. Ea era considerată drept cea mai importantă regină, chiar din primul an al domniei faraonului.

Nu există informaţii despre originile ei, dar se cunoaşte că Nefertari era de viţă nobilă şi făcea parte dintr-o familie de curteni. Unele surse spun că ea aparţinea familiei penultimului faraon din dinastia a XVIII-a. Până în prezent s-au păstrat multe monumente care au legătură cu Nefertari. Imaginea ei este sculptată pe partea din spate a Obeliscului din Luxor, lângă o inscripţie ce datează din al treilea an al domniei lui Ramses. Regina era reprezentată lângă statuile soţului ei, până când prinţesele Bent-Anat şi Merit-Amon i-au ocupat locul. Ele au devenit soţiile faraonului după moartea reginei Nefertari.

Fatada templu mic Abu Simbel
Fatada templului mic din Abu Simbel, sau templul lui Hathor, dedicat sotiei Nefertari

O statuie splendidă, dedicată reginei Nefertari, însă deteriorată destul de puternic, se păstrează în Muzeul Regal de Artă şi Istorie din Bruxelles. Ea se află alături de faimoasa sculptură a lui Ramses, din Torino. Se presupune că şi vestita statuie, aflată în Muzeul Egiptean din Berlin, este tot o reprezentare a reginei Nefertari. De asemenea, fastuosul templu din complexul Abu Simbel, aflat la nord de templul lui Ramses al II-lea, îi este dedicat tot ei. În ambele părţi ale intrării sunt statui duble ale lui Ramses, între ele aflându-se colosii, înfăţişând-o pe Nefertari însăşi, prin imaginea zeiţei Hathor.

relief-templu-abu-simbel-egipt
Relief in Templul Abu Simbel

În interiorul sanctuarului, reginei i se acordă o atenţie egală cu a soţului ei. O asemenea onoare a mai fost acordată o singură dată, atunci când faraonul Amenhotep al III-lea a construit pentru vestita sa soţie, Tyie, un templu, în care ea era venerată asemeni reginei Nefertari, adică asimilată zeiţei Hathor. În primul templu, care se deosebeşte prin inscripţii şi imagini bine păstrate, este infăţişat regele, închinându-se propriei statui, adică regele-om se inchină zeului.

Statuia colosală a acestuia este înconjurată de statuile altor zei. De ambele părţi ale intrării în templu. stau patru statui ale regelui, în poziţie asezată, măsurând 20 de metri în inălţime, care fascinează privirile prin prezenţa lor impunătoare. Faţada templului a fost infrumuşeţată atât de sculptori, cât şi de pictori. Pronaosul, sala care precedă sanctuarul, este enorm: măsoară 18 metri în lungime şi 16 metri în lăţime. În partea centrală sunt plasate 10 coloane care-l reprezintă pe zeul Osiris, având trăsăturile fetei  Iui Ramses al II-lea.

Statuia faronului Ramses al II-lea
Cea mai celebra statuie din Abu Simbel: Statuia faronului Ramses al II-lea

Alte sculpturi sunt parte integrantă a coroanelor Egiptului de Sus, dar şi a coroanelor duble ale Egiptului de Sus şi ale Egiptului de Jos. Ramses al II-lea ţine în mâini un toiag şi un bici, simbolurile puterii faraonului. Pereţii sălii sunt zugrăviţi cu imagini ale victoriilor militare, obţinute de Ramses. În partea centrală a tavanului incăperii, este zugrăvită zeiţa Nehbet, ocrotitoarea Egiptului de Sus. Pe margini, el este înfrumuseţat cu imagini de stele. Pe peretele de nord, sunt pictate scene ale bătăliei de la Kadesh împotriva hitiţilor, care s-a terminat cu victoria lui Ramses.

Inscriptie pe templul mic din Abu Simbel
Inscriptie pe Templul Mic din Abu Simbel, Egipt

În faţa templului mic sunt plasate şase statui, tăiate în stâncă, în fiecare parte găsindu-se două statui, infăţişându-l pe faraon şi pe regină. În partea sudică a templului, pe al doilea colos, este gravată o inscriptie in limba greacă, făcută de mercenarii din lonia, veniţi aici în perioada domniei lui Psamethe I (664 – 610 î.Hr.). Ei îi urmăreau pe ostaşii ce se retrăgeau din Elefantina, spre Etiopia. Construcţia digului de la Asuan ameninţa existenţa capodoperei antice, construită cu cca 3500 de ani în urmă, apele putând distruge construcţiile din gresie, de aceea s-a decis mutarea complexului. Prin ajutor internaţional, ruinele antice au fost salvate. Campania a început în anul 1959, iar procesul propriu-zis a durat patru ani, din 1964, până in 1968. Templele au fost divizate in aproximativ 2000 de blocuri (acestea cântăreau în jur de 20 de tone fiecare), transportate în noua locaţie şi asamblate.

În prezent, complexul arhitectural al Egiptului Antic se afiă cu 200 de metri mai departe de râu. Această operaţiune este considerată una dintre cele mai grandioase realizări inginereşti în materie de arheologie. Grandiosul complex şi astăzi impresionează călătorii prin măreţia şi somptuozitatea sa. Numeroşi turişti vizitează Abu Simbelul, trăind senzaţii de neuitat.