• Aerul atmosferic exercită o presiune impresionantă asupra organismului. La nivelul pielii se înregistrează, în mod normal, o presiune de 1 kilogram pe fiecare centimetru pătrat de suprafaţă tegumentară.
• Globulele roşii din sange cresc proporţional cu înălţimea la care ne aflăm. Specialiştii au ajuns la concluzia că, la o atitudine comparabilă cu cele mai semeţe piscuri din Anzi, numărul de globule roşii se dublează: creşte de la 4.500.000 pe milimetrul cub, cate sunt la 200 metri înălţime, la 8.300.000 pe mm cub la circa 6000 m înălţime.
• In repaus respirăm 6-8 litri aer pe minut. In cursul unei munci fizice, volumul aerului respirat creşte pană la 40-60 de litri pe minut, iar numărul respiraţiilor ajunge la 20-30 pe minut.
• În corpul nostru mor si se nasc 125 milioane de celule diferite în fiecare secundă.
• Travaliul muscular al inimii, care cantăreste numai 500 g, este suficient pentru a ridica (şi a menţine timp de 10 minute) un om în greutate de 65 kg la o înălţime de 10 m.
• Iarna, fiecare om pierde într-o oră, o cantitate de căldură echivalentă cu cea necesară pentru fierberea a trei litri de apă.
• Creierul nu poate avea o greutate mai mică de 1000 g la bărbaţi şi 900 g la femei pentru a-şi exercita funcţiile. Dar peste aceste limite nu există o legătură directă între dezvoltarea intelectuală şi greutatea creierului. Sunt cunoscute cazurile cand creierul unor oameni înzestraţi a fost sub greutatea medie ca de pildă al lui Anatole France (1295 g) şi Gambetta (1 1.180 g).
• Ochiul omului poate distinge aproximativ 1.700 nuanţe diferite de culori.
• Vocea omenească produce în mod obişnuit sunete cuprinse între 60 vibraţii pe secundă (pe care le dau başii) pană la 1.300 de vibraţii pe secundă pe care ie produc sopranele. Posibilitatea fiecărui om de a produce sunete mai ascuţite sau mai groase depinde în primul rand de lungimea şi grosimea corzilor vocale. Cele ale femeilor sunt mai scurte si mai subţiri decat ale bărbaţilor. Racordurile vocii feminine sunt cele mai înalte. In secolul al XVIII-lea cantăreaţa Lucrezia Agiujari lua pe „do” al octavei a patra, 2018 vibraţii pe secundă. Cantăreaţa franceză Mado Robin (care a murit în anul 1960) lua pe „re” plin din octava a patra 2300 vibraţii pe secundă.
• Pielea conţine mai multe puncte sensibile la durere decat la atingere, frig şi cald. După unele cercetări există pe suprafaţa pielii 4 milioane de puncte pentru durere, 1 milion pentru atingere, 500.000 pentru frig şi numai 30.000 pentru cald.
• Auzul este un simţ foarte capricios. Capul aplecat spre spate reduce acuitatea auzului: după o jume’jtate de oră gradul de percepere a sunetelor scade cu 41 la sută.
• In natură există aproximativ 110.000 de mirosuri. Dar omul percepe numai 10-20 şi nu toţi oamenii simt aceleasi mirosuri. Femeile au mirosul mai fin decat bărbaţii. Nara stangă percepe mai bine decat cea dreaptă.
• Bratele omului nu au o lungime egală. In mod normal între braţul drept cel stang există o uşoară dilerenţă. Cercetări antropometrice au arătat că din 2000 de oameni, numai 15 aveau brate de aceeasi lungime. La foarte mulţi indivizi, mai ales muncitorii manuali, braţul drept nu era numai mai lung, dar şi mai gros, iar palma dreaptă era şi ea mai mare decat stanga.
• Inima execută peste 100.000 de bătăi pe zi, pompand astfel în organism 8 tone de sange. Intr-o viaţă de om, inima pompează aproximativ 200.000 de tone, ceea ce echivalează cu 400 cisterne de cale ferată a cate 50 de tone fiecare.
• Cantitatea firelor de păr variază în funcţie de culoarea părului. Blonzii sunt mai bogaţi în fire de păr: aproximativ 140.000; bruneţii nu au în medie mai mult de 100.000, iar podoaba capilară a roşcovanilor este mai săracă: 90.000 de fire.
• Într-un fir de păr de bărbat se găseşte mai mult sodiu, magneziu şi crom, pe cand într-unul de femeie se găseşte mai mult mercur, zinc, calciu, brom, antimoniu, cupru şi aur.
• Creşterea unghiilor are loc cu o viteză de 0,40 mm în 12 ore. Cea mai mare intensitate a cresterii se produce în ceasurile după-amiezii, iar cea mai scăzută se înregistrează noaptea.