Au trecut 45 de ani de la încheierea oficială a războiului din Vietnam. Inițial a existat doar un conflict local,  care a început ca o revoltă colonială în anii 1940, dar a devenit în cele din urmă un război multinațional devastator ce a implicat tari precum: Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, China, Coreea de Sud și Thailanda.

Începuturile razboiului din Vietnam

În 1941, ambiția imperialistă a Japoniei de a controla Asia de Sud-Est, a dus la ocuparea teritoriului colonial francez din Indochina (Vietnamul actual), Cambodgia și Laos. Franței i sa permis să rămână sub controlul nominal al Indochinei până la căderea guvernului pro-german în 1945. Temându-se de un contraatac al aliaților, japonezii au lansat o lovitură de stat, alungând trupele și administratorii coloniali francezi și proclamând un Vietnam independent.

În august 1945, Ho Chi Minh, liderul mișcării comuniste de independență Viet Minh, a fost declarat prim-ministru.

Timp de nouă ani, francezii s-au luptat pentru a-și recâștiga fosta colonie, întâlnind o rezistență neașteptat de dură. În același timp, o mișcare de opoziție anticomunistă preluase controlul asupra Vietnamului de Sud, unde prezența colonială franceză era cea mai numeroasă din zonă.

Când s-a încheiat Primul Război al Indochinei, în 1954, s-a convenit ca țara să fie împărțită temporar până în 1956, când alegerile democratice vor determina viitorul unui Vietnam unit.

Deteriorarea relațiilor dintre cele două facțiuni guvernamentale a însemnat că alegerile nu s-au concretizat niciodată.

În Vietnamul de Sud, președintele Ngo Dinh Diem a încercat să-și consolideze puterea prin reprimarea brutală a comuniștilor, budiștilor și grupurilor de opoziție. Între timp, guvernul lui Ho a format o mișcare de gherilă, cunoscută sub numele de Viet Cong, pentru a se infiltra în Vietnamul de Sud și a încuraja o revoltă.

De ce s-a implicit Statele Unite în Războiul din Vietnam?

După cel de-al doilea război mondial, SUA și Uniunea Sovietică au reiesit ca superputeri rivale, ideologiile lor opuse concurând pentru dominația pe scena mondială.

SUA s-a văzut pe sine ca gardian al democrației occidentale, al capitalismului și al libertății, un bastion împotriva răspândirii comunismului tiranic.

Principala politică externă a Războiului Rece a fost „teoria domino”, care susținea că „dacă o țară ar cădea în sarcina comunismului, țările înconjurătoare ar cădea, ca și domino-urile”.

Pe măsură ce facțiunile comuniste și pro-occidentale au apărut în Vietnam în anii 1950, țara a devenit un câmp de luptă pentru un război ideologic care, în cele din urmă, a devenit un conflict multinațional mortal.

Cum a început interventia Statelor Unite?

Credința politicii la nivel înalt din Statele Unite era că un spectacol puternic de susținere americană pentru regimul lui Diem îl va speria pe Ho și acesta se va retrage. În realitate, această politică a dus la o „pantă alunecoasă” a escaladării implicării SUA.

Ambele administrații Eisenhower și Kennedy au oferit sprijin pentru eforturile lui Diem de a învinge insurgența Viet Cong, inclusiv armament, sprijin financiar și consilieri militari americani pentru a instrui forțele sud-vietnameze.

În 1963, Diem, din ce în ce mai nepopular, a fost asasinat de un grup de ofițeri de armată. Ca răspuns, “Pentru a face față haosului post-lovitură de stat, Kennedy a mărit numărul de consilieri americani în Vietnamul de Sud la 16.000”. (thoughtco.com)

În 1964, administrația Johnson a aprobat atacurile aeriene asupra Vietnamului de Nord, folosind ca pretext un atac asupra a două distrugătoare din SUA (celebrul incident din Golful Tonkin). Până În 1965, ofensivele nord-vietnameze l-au făcut pe președintele Johnson să mai aibă doar două opțiuni: escaladarea implicării SUA sau retragerea. După cum se știe, el a ales cea de-a doua opțiune și anume sa implice Statele Unite și mai mult. 

La 8 martie 1965, 3500 de marinari americani au debarcat la Da Nang, acestea fiind primele trupe de luptă americane care s-au alăturat războiului din Vietnam. Alți 2,7 milioane de militari americani, o treime dintre ei recrutați, îi vor urma, până în momentul în care președintele Nixon să ordonat retragerea forțelor SUA din Vietnam în 1973.

Când s-a încheiat războiul din Vietnam, în 1975, cu forțele comuniste ale lui Ho ieșind învingătoare, cel puțin 2,5 milioane de oameni, inclusiv aproape 60.000 de soldați americani, își pierduseră viața.

Surse: thoughtco.com, history.com, theconversation.com