Urmele de culoare deschisă pe care lasă aparatele de zbor în urma lor pe bolta cerească pot fi văzute cel mai bine în zilele senine, dimineaţa sau la apusul Soarelui, când lumina se revarsă asupra acestora venind de jos în sus. Mai întâi apare un punct luminos care la scurt timp devine o liniuţă ce se transformă apoi tot mai mult într-o dâră ce brăzdează o porţiune de cer.
Dacă avionul care a produs-o se înalţă brusc pe verticală, fâşia albă încetează să se alungească şi precum de neaşteptat a apărut tot aşa se şi rupe, rămânând însă un timp prezentă pe bolta cerească. Se tot lărgeşte încet, se unduieşte pe alocuri, subţiindu-se treptat, se rupe în fragmente pe care vântul le poartă într-o direcţie sau alta ca pe nişte rătăcitori până când, în cele din urmă, dispare cu totul.
Cum şi de ce apare „urma”
În atmosferă există întotdeauna umiditate, iar cantitatea acesteia depinde de temperatura aerului. O cantitate mai mare de umiditate înseamnă o temperatură mai ridicată. Există totuşi un anumit prag al saturaţiei aerului cu umiditate.
Aşa de exemplu, la presiune normală şi o temperatură a aerului de 25 grade Celsius, pentru saturarea unui metru cub de aer sunt necesare 22,80 grame de umiditate, iar la 30 de grade Celsius o cantitate de 30,4 grame. Umiditatea este prezentă în aer sub formă de vapori de apă. Când cantitatea ei este mai mică decât limita posibilă la temperatura dată, ea rămîne invizibilă în aer. Dacă temperatura aerului scade, plusul de umiditate „cade” sub formă de picături extrem de fine, de ceaţă, de microcristale. Este vorba deci de o condensare a plusului de umiditate.
Procesul de condensare depinde în mod substanţial de gradul de poluare a aerului, de mici particule de praf, de fum, de feluritele impurităţi mecanice aflate în el si care forţează condensarea umiditătii. Aceste particule se constituie drept nuclee ale condensării în jurul cărora se formează picăturile de apă. Gazele de eşapament ale motoarelor de avion conţin astfel, particule şi tocmai de aceea în urma avionului apare acea urmă albă care este de fapt rezultatul condensării forţate a umidităţii atmosferice de pe traiectul de zbor al avionului. Fenomenul se produce, desigur, doar atunci când aerul pe unde trece avionul este saturat cu umiditate. Urma nu se formează atunci când umiditatea din aer se află într-o cantitate insuficientă.
De ce urma avionului se rupe pe neaşteptate?
În atmosferă există întotdeauna umiditate, iar cantitatea acesteia depinde de temperatura aerului. O cantitate mai mare de umiditate înseamnă o temperatură mai ridicată. Există totuşi un anumit prag al saturaţiei aerului cu umiditate.
Aşa de exemplu, la presiune normală şi o temperatură a aerului de 25 grade Celsius, pentru saturarea unui metru cub de aer sunt necesare 22,80 grame de umiditate, iar la 30 de grade Celsius o cantitate de 30,4 grame. Umiditatea este prezentă în aer sub formă de vapori de apă. Când cantitatea ei este mai mică decât limita posibilă la temperatura dată, ea rămîne invizibilă în aer. Dacă temperatura aerului scade, plusul de umiditate „cade” sub formă de picături extrem de fine, de ceaţă, de microcristale. Este vorba deci de o condensare a plusului de umiditate.
Procesul de condensare depinde în mod substanţial de gradul de poluare a aerului, de mici particule de praf, de fum, de feluritele impurităţi mecanice aflate în el si care forţează condensarea umiditătii. Aceste particule se constituie drept nuclee ale condensării în jurul cărora se formează picăturile de apă. Gazele de eşapament ale motoarelor de avion conţin astfel, particule şi tocmai de aceea în urma avionului apare acea urmă albă care este de fapt rezultatul condensării forţate a umidităţii atmosferice de pe traiectul de zbor al avionului. Fenomenul se produce, desigur, doar atunci când aerul pe unde trece avionul este saturat cu umiditate. Urma nu se formează atunci când umiditatea din aer se află într-o cantitate insuficientă.
Dacă urma albă este deja formată şi brusc avionul nimereste într-un punct cu umiditate scăzută, deci acolo unde nu sunt condiţii pentru a se produce condensul ei, urma albă se rupe. Aceasta, cu toate că în cazul avioanelor moderne gazele de eşapament ale motoarelor conferă aerului o umiditate suplimentară.
în urma arderii unui kilogram de combustibil se formează circa 1,2 kilograme de vapori de apă. Urmărind desfăşurarea pe bolta cerească a dârei, poate fi depistat traseul avionului pe o distanţă mare, se poate afla care este direcţia lui de deplasare, înălţimea aproximativă de zbor, viteza de zbor. Urma albă mai oferă date şi despre viteza şi direcţia curenţilor de aer, umiditatea aerului.