Ingineria genetică – Poate fi omul un creator?

O dată cu civilizaţia, s-a născut si întrebarea: este omul un creator sau va ramane doar o creație? Distincţia ar putea fi făcută abia după finalizarea unui experiment american prin care, pentru prima dată, omul îşi propune să creeze, cu adevărat, un organism viu în laborator! Prima creaţie genetică va fi „ajutată” de o bacterie ‘Mycoplasma genitalium”, în prezent studiată la Institutul de Cercetări Genetice din Maryland, unde s-a descoperit numărul minim de gene care sunt necesare pentru menţinerea ei în viaţă.

om format din ADN

Realizarea primei „fiinţe” va începe prin folosirea unor substante moleculare cât mai simple, de preferință aşa cum se găsesc acestea în natură. O bacterie astfel „construită” va permite cercetătorilor să îi îmbunătățească „talentele” sau, mai exact, să i le „întemeieze”. Ar putea fi create, în acest fel, bacterii capabile să consume deşeurile radioactive sau petrolifere, rezolvandu-se în mod elegant probleme ecologice grave, cum sunt „mareele negre, care apar ori de câte ori naufragiază un tanc petrolier de mare tonaj. 

Dar importanţa experimentului demarat în Maryland este cu mult mai mare întrucât cercetătorii de la Institutul de Cercetări Genetice speră să obţină mai multe date despre felul în care funcţionează celula vie.

Geneticienii privesc acest lucru ca pe o provocare:

Aproximativ o treime dintre cele 300 de gene ale bacteriei Mycoplasma genitalium sunt necunoscute ştiinţei în momentul de faţă. Habar n-avem care este funcția lor în celulă, la ce anume folosesc, ceea ce înseamnă că nu înțelegem încă anumite procese biologice extrem de importante„,

afirmă dr. Claire Fraser, care conduce Institutul de Cercetări Genetice din Maryland.

Ambiţiosul proiect a stârnit deja controverse în lumea științifică, în mass-media şi chiar printre liderii religioși. Dacă episcopul de Oxford, reverendul Richard Harris avertizează că societatea, în general, şi comunitatea ştiinţifică în special trebuie să procedeze extrem de prudent, afișând totuşi un optimism moderat, Jenny Rifkin de la Fundaţia pentru Studiul Tendinţelor Economice nu are nici o îndoială că ideea geneticienilor din Maryland va întâmpina o opoziţie îndârjită din partea multora, în special din partea celor care se tem de folosirea genetici în scopuri politice.

Aceasta ar putea duce la apariția unei lumi de coşmar, în general celei descrise de Aldous Huxey în Brave New World (Eroica Lume Nouă), o distopie pe lângă care scrierile orwelliene (1984 şi Ferma Animalelor) par nişte scenarii optimiste. În cartea lui Huxley este descrisă o dictatură în care clasele sociale sunt condiţionate genetic, astfel încât nimeni nu se revoltă. De exemplu, suprema fericire a măturătorului este să-şi poarte uniforma şi să vadă o stradă perfect măturată, iar acest fapt se datorează ingineriei genetice: aspectul fizic, modul de gândire şi preferinţele clasei măturătorilor stradali au fost stabilite de geneticieni şi liderii politici.

Pe de altă parte, ingineria genetică este deja folosită şi mulţi suferinzi beneficiază de pe urma ei, de exemplu diabeticii. Insulina pe care şi-o injectează pentru a putea supravieţui se produce la ora actuală cu ajutorul unei bacterii modificate genetic, care conţine o genă umană. De asemenea de vreo 15 ani au luat avânt medicamentele biologice. Medicamente ce sunt create din organisme vii, sau conțin componente de organisme vii. Aceste medicamente biologice ajuta în momentul de fata milioane de oameni din întreaga lume ce suferă de boli autoimune.

Poate că întrebarea corectă ar fi nu dacă putem crea viaţă, ci dacă suntem în stare să evităm apariția unor sisteme sociale monstruoase.