Victor Hugo, renumitul scriitor francez, a fost şi un talentat pictor. În pofida faptului că sunt mai putin cunoscute decât manuscrisele devenite celebre, desenele sale amintesc de creaţiile lui Goya. Ele îi surprind pe vizitatorii expoziţiilor prin splendoare şi fantastic.

În anul 1880, într-o scrisoare adresată lui Baudelaire, Victor Hugo prezenta materialele pe care le-a utilizat în realizarea lucrărilor sale: Cărbune de lemn, Creion, Sepia, Cafea, Funingine, dar şi alte substante ciudate care în combinaţie cu cele dintâi redau cu exactitate imaginile pe care le vedea Hugo şi stările sale de spirit.

Activitatea artistică şi cea scriitoricească s-a suprapus deseori. Ea a debutat cu o oarecare întârziere, în jurul anului 1835, dar a atins punctul culminant în perioada de glorie a creaţillor literare, în timpul exilului. În multe cazuri desenele prefigurează texte care urmau să fie concepute după anul 1850. Se spune că pentru a se relaxa, Victor Hugo desena paralel cu realizarea romanului „Mizerabilii”.

Pentru scriitor, ficţiunile făcute în acuarelă, dintre care unele au fost dăruite prietenilor, aveau aceeaşi valoare cu manuscrisele. În testamentul întocmit în anul 1881, Victor Hugo menţionează că dorinta sa este de a dona Bibliotecii Naţionale atât operele literare, cât şi desenele cu care se mândrea. Fără îndoială el îşi dădea seama că este un artist genial.

Executate deseori la întâmplare, dintr-o pată de cerneală sau de cafea, lucrările erau apoi continuate cu ajutorul pensulei sau al oricărui instrument aflat la îndemână (uneori erau utilizate chiar şi degetele) care accentuau forta şi ciudăţenia trăsăturilor penelului. Unele dintre desene erau împăturite şi decupate pentru a provoca o metamorfoză imprevizibilă a îngrijirii. Poetul realiza în acel moment dintr-un obiect nesemnificativ construcții fantastice care dădeau impresia că erau produsul coşmarurilor.

Desenele reprezentau puterea invenţiei sau forme vizionare? Victor Hugo poate fi considerat un precursor al picturii abstracte? În perioadele de criză (moartea fiicei sale Léopoldine, presiunea evenimentelor politice) picturile au menirea de a dezvălui sentimente pe care Hugo nu are posibilitatea să le exprime prin scris.

Victor Hugo nu poate fi comparat cu pictorii contemporani sau din epocile anterioare. Desenele sale sunt inspirate de peisajele ţinuturilor pe care le-a vizitat. În „seria oceanică” (epave, faruri) Hugo nu a încercat să îi imite pe artiştii care au abordat subiecte similare. Pur si simplu el a dat frâu liber fanteziei. Este oare posibil ca picturile realizate să aibă calităţi care lipsesc poeziei?

În toamna anului 2000, în locuinta în care Victor Hugo a trăit mai  bine de cincisprezece ani au fost expuse toate desenele pe care scriitorul le-a executat de-a lungul timpului.