Fiecare religie și credință trebuie respectată de cei ce nu fac parte din religia respectivă. Pentru ca respectul sa existe, ar trebui în primul rând înțelese măcar conceptele fundamentale fiecărei convingeri. În articolul următor vom vorbi de conceptele fundamentale și de sărbătorile Iudaismului.

Destinul Iudaismului (Doctrina religioasă a evreilor) este caracterizat, în general, de suferinţă şi de aducere aminte de suferinţă. Destinul Iudaismului are la bază Tora și Talmudul: 

1. TORA – numită şi „Legea scrisă” se înfățișează sub forma unor suluri sacre, care se citesc, în fiecare sinagogă, la slujbele din fiecare sâmbătă. TORA poate fi „linia directă de comunicație dintre un popor şi Dumnezeul său„. Parafrazând afirmația sfântă „La început a fost Cuvântul!„, putem spune și că „TORA este Cuvântul, iar Cuvântul este TORA” (Marcus Bach – Marile religii ale lumii).

2. TALMUDUL – numit şi „Legea orală”, este de fapt „TORA orală” care cuprinde Înțelepciunea şi descoperirile „unor oameni iluştri ai sinagogii” (M. Bach – idem). Sau altfel spus: “Lumea se menţine prin trei lucruri: Legea, cultul şi generozitatea„.

Zilele sacre în Iudaism

Zilele sacre ale evreilor au o strânsă legătură atât cu binele, dar şi cu răul:

1. Sederul – sărbătoare ţinută în prima noapte de Paşti, scopul acesteia fiind să comemoreze ieşirea evreilor din Egipt.

2. Roș Hașana – Anul Nou iudaic care cade ori în septembrie ori în octombrie (în funcţie de variaţiile calendarului iudaic) şi reprezintă o „zi serioasă de cercetare a sufletului„.

3. Yom Kippur – este „Ziua Răscumpărării” și cade la zece zile după Roș Haşana. Ea este dedicată mărturisirii păcatelor, căinţei şi împăcării cu Dumnezeu. „Yom Kippur este un fel de Sabat al Sabaturilor” (M. Bach – idem).

4. Sabatul – începe la apusul soarelui în fiecare vineri şi este ţinut cu sfințenie de fiecare evreu. Ortodoxia iudaică interzice lucrul și călătoriile în ziua de sâmbătă, considerată ca o zi specială pentru odihnă.

5. Hanuka – „Sărbătoarea consacrării”, celebrează victoria Macabeilor asupra grecilor, care au vrut să-i „elenizeze” pe evrei în secolul al II-lea î.Hr.

6. Purim – este o altă zi a „eliberării”, bazată pe relatarea din cartea Esterei.

7. Sabouth – este „Sărbătoarea săptămânilor” sau sărbătoarea primelor roade ale secerişului. Se mai numește şi „cincizecime”, adică „cincizeci de zile” după Paști.

8. Sukkoth -„Sărbătoarea corturilor”, care comemorează strângerea secerişului.

Structura spirituală a Iudaismului

Doi înţelepţi evrei, rabi Moses ben Maimon (cunoscut sub numele de Maimonide) și Hasdai Crescas au arătat conceptele fundamentale în care trebuie să creadă orice evreu:

Maimonide – cel mai cunoscut şi apreciat talmudist din Evul Mediu, a arătat 13 articole de credinţă, bazate pe următoarele teme:

1. Existenţa lui Dumnezeu
2. Unitatea lui Dumnezeu
3. Natura spirituală a lui Dumnezeu
4. Unicitatea lui Dumnezeu prin faptul că El a existat mereu şi continuă să existe întotdeauna
5. Cinstirea (adorarea) lui Dumnezeu
6. Profetia
7. Moise, cel mai mare dintre profeți
8. Originea cerească a lumii
9. Firea veşnică a legii
10. Cunoaşterea de către Dumnezeu a faptelor oamenilor
11. Răsplata si pedeapsa
12. Venirea lui Mesia
13. Învierea morţilor

Hasdai Crescas a arătat structura spirituală a Iudaismului prin 14 articole de credinţă:

1. Dumnezeu cunoaşte individual toate lucrurile și toţi oamenii
2. Pronia Lui se exercită asupra fiecărei persoane în parte
3. EI este atotputernic
4. El S-a revelat în mod special profeților
5. El a dat omului libertatea de voință
6. El a dat omului TORA
7. El a creat Universul la un moment anume
8. Nemurirea este asigurată celor care ascultă (respectă) poruncile Lui
9. Există pedeapsă pentru cei răi
10. Morții vor învia
11. TORA este veşnică
12. Moise este autoritatea supremă
13. Arhiereul poate povesti evenimentele viitoare prin Urim și Thummim (obiecte menţionate în Vechiul Testament, folosite ca instrumente de a dezvălui voia lui Dumnezeu poporului Său. La anumite ocazii, arhiereii le purtau în pieptarele lor)
14. Mesia va veni în viitor

Nu trebuie uitat că evreii sunt caracterizați prin:

– simţ dezvoltat de afaceri şi mari filantropi

– raţionalişti, dar mistici

– foarte activi, ei reclamă pe unii dintre cei mai meditativi învăţaţi.