La începuturile arheologiei biblice, a existat foarte mult optimism în ideea că noua știință ar putea verifica existența lui Moise, dovedind că într-adevăr a existat o mare migrație de oameni din Egipt, și că aceștia au cucerit Canaanul și s-au așezat în această zonă. Acest optimism prematur a fost spulberat de realitatea scoasă la iveală a săpăturilor ulterioare.

În cartea “Biblia dezgropată” scrisă de arheologii evrei, Israel Finkelstein și Neil Asher Silberman, s-a eliminat orice iluzie, verificând în detaliu povestea Exodului:

„Procesul pe care îl descriem aici este, de fapt, opusul celor pe care le avem în Biblie: apariția Israelului timpuriu a fost un rezultat al prăbușirii culturii canaanite, nu cauza acesteia. Și majoritatea israeliților nu au venit din afara zonei Canaanului – au apărut din interiorul ei. Nu a existat Exodul în masă din Egipt. Nu a existat o cucerire violentă a Canaanului. Majoritatea oamenilor care au format Israelul timpuriu au fost localnici – aceiași oameni pe care îi vedem în zonele înalte în întreaga epocă a bronzului și a fierului. Primii israeliții au fost – ironia ironiilor – ei înșiși canaaniți! „

Concluzia lor a fost o lovitură severă pentru cei care credeau că Moise a fost o persoană reală. Dar problema existenței profetului – dacă a fost într-adevăr un om ce a trăit în acele vremuri sau doar un personaj fictiv forțat sa existe de către biblie; nu este ușor de trasat.

Povestea biblică a marelui om este plină de contradicții și puzzle-uri. Spre deosebire de povestea lui Iosif, care are un început, mijloc și sfârșit discernibil, narațiunea lui Moise este cam disociată. La început suntem făcuți să credem că este un prim născut; numai pentru ca mai târziu să fie dezvăluit că are frați mai mari. Ni s-a spus că a fost adoptat de o prințesă egipteană, dar nu sunt oferite detalii despre copilăria sa. Singura relatare a morții sale este schițată destul de vag, și nimeni nu știe unde este îngropată una dintre cele mai semnificative figuri din istoria omenirii. Aceste mistere i-au determinat pe unii savanți să se îndoiască de existența lui.

Credem că Moise a fost o persoană reală a cărei origini i-a jignit pe urmașii lui Levi (al treilea copil a lui Iacob), iar acești cărturari leviți au editat Tora (primele cinci cărți ale Bibliei: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerele și Deuteronomul) pentru propriile scopuri.

În imposibilitatea de a explica educația egipteană primită, precum detalii minime despre alte apariții ale lui Moise, cărturarii au fost obligați să-i obscureze arborele genealogic. 

Dacă adevărul că Moise ar fi aparținut Casei lui Iosif, ar fi fost vreodată scos la iveală, cărturarii ar fi fost debarasați de avantajele lor preoțești ce erau destul de semnificative în acele vremuri. Era imperativ ca marele profet să nu fie doar din propria lor casă de Levi, ci să fie “văzut” ca fiind din ea.

Desigur, în disperarea lor, cărturarii ce ar fi umblat, printre detaliile din Tora, nu le-a trecut prin cap că “mânărind” cartea sfântă, într-o bună zi, după mii de ani, exact aceste schimbări îi va convinge pe savanți că Moise nu este altceva decât un mit.

În Midian (locatia unde Moise a petrecut 40 de ani în exil)

Dacă este sa facem o reconstructie a întâmplărilor în ordine cronologică, copiii lui Israel au fost alungați din Egipt din cauza uciderii lui Iosif. Moise s-a născut din Asenath, văduva lui Iosif, și a fost crescut ca preot în Templul Heliopolis, unde cu mulți ani înainte, faraonul Akhenaton a creat monoteismul. Născut după expulzare, Moise a fost singurul israelit rămas în Egipt. Acest sentiment al singularității a plantat în el o înclinație psihologică către monoteismul egiptean?

Am văzut că istoricul egiptean, Manetho, credea că Moise era asociat cu credințe periculoase. Egiptenii au experimentat monoteismul ca o mare amenințare; o religie ce avea să distrugă numeroșii lor zei. Moise a primit credința sa într-un singur Dumnezeu de la preoții Heliopolis sau de la zeul lui Ietro (socrul lui Moise), și anume direct de la Dumnezeu? Leviții au votat pentru Dumnezeu. Sigmund Freud a favorizat preoții din Heliopolis, în cartea sa: “Moise si monoteismul”.

Știm că Moise era un preot egiptean, dar spre deosebire de Ietro,ce avea același tip de pregătire, Moise nu a avut restricții în educația sa. Monoteismul lui Akhenaton nu este un lucru pe care preoții din Heliopolis i l-ar putea dezvălui lui Ietro. Oricât de talentat era – acesta era totuși străin. În schimb, Moise era nepotul marelui preot.

În această perioadă (în jur de 20 de ani), familia ebraică a lui Moise trăia în oaza din Madian, sub stăpânirea marelui său preot, Ietro. Moise nu a avut niciun contact cu ei. Abia după ce a ajuns la maturitate, a devenit general în armata faraonului și a recuperat cu succes Etiopia, iar apoi a părăsit Egiptul. (mai multe detalii aici). Motivul plecării sale, a fost poate chiar nașterea unui nou faraon care „nu-l cunoștea pe Iosif”.

Freud, presupune că au fost doi bărbați care au luat numele Moise. Primul Moise a fost crescut la Heliopolis de mama sa, Asenath și de tatăl ei, Marele Preot. Cea de-a doua persoană a fost magul Ietro, care a avut motivul, mijloacele și oportunitatea de a-l ucide cu succes pe profetul inițial, de a-i fura identitatea și de a revendica ceea ce credea a fi locul său de drept ca lider al evreilor.