Sanssouci este cel mai faimos palat al dinastiei Hohenzollern, situat în partea de est a parcului cu acelaşi nume, in Potsdam. Regele Frederic al II-lea al Prusiei a întocmit singur schiţele pentru construcţia reşedinţei sale de vară, iar palatul propriu-zis, în stil rococo, a fost construit de arhitectul Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff.
![Parcul de langa Sanssouci](https://enigmatica.ro/wp-content/uploads/2019/12/parc-sanssouci-min.jpg)
Clădirea iniţială a palatului era acoperită cu o cupolă şi avea numai 12 camere. În una dintre acestea, numită Sala de Marmură, Frederic aduna savanţii şi filozofii la celebra „masă rotundă”.
În timpul domniei lui Fredric IV-lea, intre anii 1840-1842, palatul Sanssouci a fost renovat, construindu-se, conform proiectului arhitectului Ludwig Persius, două edificii secundare. Ferdinand von Arnim a supravegheat lucrările.
Celebrele grădini Sanssouci au apărut în urma deciziei lui Frederic cel Mare de a planta viţă-de-vie pe pantele de sud ale dealurilor, unde creşteau, până atunci, stejari. Regele Frederic Wilhelm I a ordonat tăierea copacilor şi folosirea lor pentru consolidarea solului mlăştinos în timpul construcţiei oraşului Potsdam. Pe data de 10 august 1744, regele Frederic cel Mare a ordonat plantarea viţă-de-vie pe dealurile virane, despădurite.
Partea centrală a celor şase terase mari, construite pe panta dealului, a fost adâncită în scopul utilizării maxime a luminii solare. Butaşii au fost aduşi din Portugalia, Italia şi Franţa, iar în nişele speciale de stidă creşteau smochini.
Pe partea frontală a teraselor, erau spaliere şi peluze. Spre vârful dealului pe care se afla castelul, ducea o scară formată din 120 de trepte (actualmente 132), împărţite în şase segmente, conform numărului teraselor, iar din ambele părţi erau amenajate rampe de acces.
![Chiosc Sanssouci (1775)](https://enigmatica.ro/wp-content/uploads/2019/12/chiosc-sanssouci-1775-min.jpg)
Dar Frederic nu se putea bucura de privelişte din cauza faptului că meşterii nu cunoşteau arta zidirii fântânilor. Începând cu anul 1750, fântâna a fost înconjurată de statui de marmură ale lui Venus, Mercur, Apollo, Diana, luno, Jupiter, Marte şi Minerva, precum şi de imaginile alegorice ale celor patru elemente: apă, foc, aer şi pământ.
![Fantana din Sanssouci](https://enigmatica.ro/wp-content/uploads/2019/12/fantana-sansoucci-min.jpg)
Statuile lui Venus şi Mercur, opere ale sculptorului Jean-Baptiste Pigalle, două grupuri sculpturale pe teme vanătoreşti, alegoria aerului şi a apei de Lambert-Sigisbert Adam, au fost primite în dar de la regele francez Ludovic al XV-lea. Celelalte sculpturi au fost realizate în atelierul lui Francois Gaspard Adam. Aşa-numitul „rondel francez” a fost construit până în anul 1764.
Încă în anul 1715, Frederic Wilhelm a ordonat să se amenajeze o grădină, pe care el o numea ironic „Marley al meu”, făcând o aluzie la eleganta grădină a regelui francez Ludovic al XIV-lea.
Ideea de armonie între om şi natură este reflectată în amenajarea şi decorarea palatului Sanssouci, situat pe culmea dealului acoperit cu viţă-de-vie. Podgoriile au apărut în stilul Brandenburg, începând din secolul al XIII-lea, şi ocupau un loc central în impodobirea grădinilor regale.
![Podgorii. Sansouci](https://enigmatica.ro/wp-content/uploads/2019/12/podgorii-sanssouci-min.jpg)
Terasele plantate cu viţă-de-vie formează nucleul parcului. Aici se află şi un castel, pe care Frederic Wilhelm îl numea „casa mică a vierului”. Regele Prusiei visa să petreacă aici vara, contemplând peisajele magnifice şi dedicându-se inclinatiilor sale artistice. Apropo, sans souci (fr.) înseamnă „fără griji”. Moara de vânt, care a apărut pe acest deal încă în anul 1736, sublinia idila rurală din Sanssouci. Vechea moară s-a păstrat până în 1791, când a fost inlocuită cu o moară nouă, olandeză. Aceasta s-a integrat perfect in peisajul locului, însă a ars complet în anul 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial.