Numita de turci Boğaziçi, ce înseamnă “Stramtoarea de interior”, mai recent a fost numita Istanbul Boğazı, adică strâmtoarea Istanbul. Lățimea Bosforului variază de la 500 metri la 3 km, adâncimea sa de la 50 la 120 metri , având o adâncime medie de aproximativ 60 metri.

Trece chiar prin inima Istanbulului, pe lângă Muzeul de Artă Modernă din Istanbul, pe lângă mai multe palate otomane, cel puțin două cetăți, dealuri împădurite și sate de țărm cu arhitectură otomană. 

Este traversat de trei poduri și un tunel feroviar: cel mai sudic este Podul Bosfor, podul din mijloc numit Mehmet Cuceritorul, de tunelul Marmaray și de Podul Yavuz Selim la confluența nordică a Bosforului cu Marea Neagră.

Bosforul este unul dintre cele mai aglomerate canale comerciale de transport maritim din lume, cu aproximativ 140 de nave de marfă care efectuează trecerea de 90 de minute în fiecare zi, navigând cu atenție în cele șapte viraje precise necesare pentru a urma canalele înguste ale Bosforului și pentru a evita perfiditatea curentilor acestuia.

Chiar dacă prin lege este obligatoriu ca doi piloti cu mare experiență sa fie prezenți la bordul fiecărei nave în timpul trecerii, și sunt prezente turnuri radar gigantice care monitorizează toate mișcările maritime,  in aceasta strâmtoare, ocazional se întâmplă și accidente.

Stramtoarea Bosfor în legendă

Numele european al Bosforului provine dintr-o legendă greacă: Zeus a avut o aventură cu o femeie frumoasă pe nume Io. Când Hera, soția sa, i-a descoperit infidelitatea, ea a transformat-o pe Io într-o vacă și a creat un tăune sa o înțepe. Io a sărit peste strâmtoare. Astfel, bous = vacă și poros = locul de trecere, în română: Bosfor = „locul de trecere al vacii”.

Cercetările arheologice marine recente au descoperit în apele reci și adânci ale Mării Negre orașe scufundate pe versanții subacvatici de-a lungul coastei turcești. Dovezile geologice susțin teoria conform căreia în cele mai vechi timpuri capătul nordic al Bosforului era blocat de pământ și stâncă. Marea Neagră nu avea ieșire înspre Marea Marmara și implicit spre Marea Mediterană,, iar nivelul apei sale era sub cel al Mării Egee, al Mării Marmara și al Bosforului.

Un cutremur a distrus blocajul Bosforului, eliberând cantități uriașe de apă din Bosfor în Marea Neagră, ridicând nivelul apei și inundând comunitățile sale de coastă. Deci, se poate spune că Bosforul și Marea Neagră să fie sursa potopului lui Noe. Legenda este sustinuta si prin faptul că Muntele Ararat se află și în Turcia. (Muntele pe care a ajuns Arca lui Noe).

Stramtoarea Bosfor în Istorie

Numele european al Bosforului provine dintr-o legendă greacă: Zeus a avut o aventură cu o femeie frumoasă pe nume Io. Când Hera, soția sa, i-a descoperit infidelitatea, ea a transformat-o pe Io într-o vacă și a creat un tăune sa o înțepe. Io a sărit peste strâmtoare. Astfel, bous = vacă și poros = locul de trecere, în română: Bosfor = „locul de trecere al vacii”.

Cercetările arheologice marine recente au descoperit în apele reci și adânci ale Mării Negre orașe scufundate pe versanții subacvatici de-a lungul coastei turcești. Dovezile geologice susțin teoria conform căreia în cele mai vechi timpuri capătul nordic al Bosforului era blocat de pământ și stâncă. Marea Neagră nu avea ieșire înspre Marea Marmara și implicit spre Marea Mediterană,, iar nivelul apei sale era sub cel al Mării Egee, al Mării Marmara și al Bosforului.

Un cutremur a distrus blocajul Bosforului, eliberând cantități uriașe de apă din Bosfor în Marea Neagră, ridicând nivelul apei și inundând comunitățile sale de coastă. Deci, se poate spune că Bosforul și Marea Neagră să fie sursa potopului lui Noe. Legenda este sustinuta si prin faptul că Muntele Ararat se află și în Turcia. (Muntele pe care a ajuns Arca lui Noe).

Bosforul a fost o cale navigabilă de cea mai mare importanță încă din cele mai vechi timpuri. Byzas, cel care a fondat Bizanțul (mai târziu Constantinopol, mai târziu Istanbul) a navigat în sus și-n jos în căutarea locului perfect pentru a-și întemeia satul, până a găsit locul perfect.

În 1452, Mehmed Cuceritorul a ordonat construirea puternicelor cetăți Rumeli Hisarı (Cetatea Europei) și Anadolu Hisarı (Cetatea Anatoliei), astfel încât să poată controla strâmtoarea și să împiedice întăririle să ajungă la capitala bizantină asediată a Constantinopolului.

Pentru otomani, stramtoarea Bosfor a fost din cele mai vechi timpuri un obstacol. Ei fiind un popor cuceritor în fiecare primăvară trebuiau să-și trimită armatele gigantice peste strâmtoarea de la Istanbul pentru campanii în Anatolia, Siria și Persia.

În timpul primului război mondial, Bosforul a fost cheia spre Marea Neagră și Rusia. Sultanul deținea cheia. Puterile Antantei au dorit-o. Ceea ce nu au reușit să obțină în luptă l-au obținut prin tratat, navele de luptă britanice ancorand în fața palatului Dolmabahçe.