O echipa americana-bulgara, s-a pregatit pentru o expeditie in Marea Neagra  pentru a verifica ipoteza potrivit careia, ea a fost la origine un lac cu apa dulce, „cucerit” de Mediterana in urma unei catastrofe care a dat nastere legendei Potopului. Expeditia a inceput si a fost finantata de National Geografic Society. Ea a fost condusa de Robert Ballard, cel care a descoperit in 1985, in Atlantic, vestigiile Titanicului, si care exploreaza de mai multi ani fundul Marii Negre. „Am cautat dovezi privind existenta vietii pe un vechi litoral, care se situa la 50-70 kilometri distanta fata de litoralul actual al Marii negre, inainte de o enorma inundatie care a avut loc in urma cu 7600 de ani si care ar putea sa fi fost Potopul”, a declarat profesorul Pelko Dimitrov de la Institutul de Oceanografie din Varna.

Malul lacului mult mai jos decat litoralul actual

Potrivit Bibliei, Potopul a fost o inundaţie de proporţii gigantice, care a distrus toate fiintele vii de pe Pămant în afară de cele care şi-au găsit refugiul pe arca lui Noe. Arca a eşuat, spune Biblia, pe muntele Ararat din Turcia, la sud de Marea Neagră. Din 1978 mai mulţi cercetători au contribuit la elaborarea teoriei potrivit căreia Marea Neagră era în urmă cu 8.000 de ani un lac cu apă dulce. Diverse expediţii au găsit, într-adevăr, fose cu apă dulce la doi metri adancime în Marea Neagră.

Doi geologi americani de la Universitatea Columbia, William Ryan şi Walter Pitman, au explicat că lacul de apă dulce era separat de Mediterana printr-un istm la nivelul Bosforului. Topirea gheţarilor la sfarşitul erei glaciare a provocat o creştere a nivelului apelor în emisfera nordică, iar Mediterana a trecut dincolo de Bosfor.

Explorand fundul Mării Negre, cercetătorii au descoperit malul lacului, cu nisip şi dune, la 80- 110 metri mai jos decat litoralul actual. Malul lacului s-a conservat foarte bine, pentru că a fost acoperit cu o enormă masă de apă, într-un timp foarte scurt.

Nivelul s-a ridicat cu 15 centimetri pe zi

Potrivit calculelor cercetătorilor, apa Mediteranei a venit ca o cascadă într-un lac, cu o viteză de 80-100 de kilometri pe oră, nivelul noii mări ridicandu-se cu 15 centimetri pe zi, ea ajungand asa cum este acum în numai 30 de ani. „A avut loc o imensă inundaţie, aceasta este sigur, ceea ce rămane de văzut este dacă aceasta a fost originea legendei Potopului„, a afirmat profesorul Dimitrov.

In 1985, el a participat la o expediţie bulgaro-rusă care a descoperit pe fundul Mării Negre un recipient din nisip şi argilă, cu o inscripţie şi perfect rotund, numită de arheologi „castronul lui Noe”.

Vasul data de peste 8.000 de ani, adică dinainte de Potop şi constituia „prima dovadă arheologică” în sprijinul teoriei respective. O expediţie a lui Robert Ballard în Marea Neagră, în apropiere de Turcia, în 1999, a confirmat faptul că vechiul litoral se situa acolo unde cei doi cercetători americani au indicat teoretic. El a găsit două moluşte de apă dulce vechi de 7460 – 15500 de ani. Testele sale au arătat că inundaţia a avut loc în urmă cu 6820 – 7460 de ani. In acest an, vestigiile unor localităţi din epoca neolitică, cum sunt cele găsite în lacul sărat Varna, au fost cercetate cu ajutorul sonarului şi roboţilor telecomandaţi de care dispune echipa Ballard. Un alt obiectiv al expediţiei a fost căutarea de vestigii de vase din lemn, pentru, afla mai multe despre navigaţia din acea epocă.