În urmă cu 98 ani, lordul Carnarvon a finanţat expeditia din 26 noiembrie 1922 a arheologului englez G.Carter (1873-1939), care a descoperit în Valea Regilor unicul mormânt intact de faraon, acel al celebrului rege egiptean Tutankhamon. „Dincolo de <<blestemul faraonilor>> aruncat asupra celor ce vor deschide sarcofagul faraonului Tutankhamon realitatea oferă surprize inimaginabile„, declară în final Carter. 

Un obiect de senzaţie: Diadema reginei Mentuhotep

Din dorinţa de a celebra 75 de ani de la descoperirea mormântului „celebrului” faraon Tutankhamon, în anul 1995 la Londra, la castelul Heickler aflat pe domeniul lordului Carnavon, a fost deschisă o expoziţie cu piese egiptene din perioada antică. Cu acest prilej, un om de afaceri londonez, a închiriat pe timp de un an, de la nepotul lordului Carnarvon, un „flecuşteţ” pe care acesta îl ţinea în sufragerie fără a-i cunoaște adevărata valoare.

„Flecusteţul” cu pricina nu este altceva decât diadema de argint a reginei egiptene Mentuhotep, care a murit cu 4.000 de ani în urmă. „Flecuşteţui” a devenit obiectul de senzaţie al expoziției mai sus amintite iar după afirmațiile unui specialist în antichitatea egipteană făcute cu vreo patru ani în urmă, în lume mai există un singur exemplar similar.

Se presupune că diadema a fost luată de pe capul reginei din mormântul acesteia din Valea Regilor, aflat în imediată vecinătate a mormântului lui Tutankhamon. Probabil diadema a ajuns în Anglia prin bunicul sau bunica actualului proprietar, nepotul lordului Carnarvon și instructor de echipaţie pentru familia regală.

TSA’ ani şi necropola a cinci regi egipteni

Ca o replică a expozitiei de la castelul Heickler din Londra, se deschide şi la Paris, la Grand Palais, o expoziţie consacrată vechii capitale a Egiptului – Tanis. Tanis a fost capitala Egiptului cu trei mii de ani în urmă mai precis între secolele XI- VIII î.Hr., când s-au produs câteva comori de artă egipteană ce atrag atenţia specialiștilor egipteni: documente, morminte capodopere.

Pe unul dintre braţele orientale ale deltei Nilului, există un teren de 177 de hectare a câmpiei pustie înconjurată de coline şi presărată cu coloane sparte, cu porticuri prăvălie, cu obeliscuri căzute și rupte.

De la 1069 la 739 î.Hr., sub a XXI-a şi a XXII-a dinastie, această „câmpie”, a fost capitala Egiptului, numindu-se Tsa’ani, devenită mai apoi, prin terminologia greacă, TANIS. Oraşul, al cărui naştere si moarte au rămas încă insuficient cunoscute de istorici, a existat până în epoca creștină, devenind de-a lungul secolelor, o uriaşă carieră şi un loc de permanentă atracţie pentru arheologie.

Astfel, în 1799, arheologii expediţiei lui Bonaparte în Egipt încep sa „scormonească” în zonă, semnalând existența acestui oraş. Cu un secol mai târziu, un aventurier din Marsilia, în persoana unui oarecare Rifond, descoperă primele statui, iar perioada dintre anii 1860 – 1864 scoate la iveală, în urma săpăturilor arheologice mari sculpturi şi basoreliefuri.

Mai târziu în cadrul misiunii arheologice franceze, profesorul de litere de la Universitatea din Strasbourg, Pierre Montant, sondează timp de zece ani pe locul presupusului oraş Tanis, reuşind să descopere între anii 1939-1940 necropola a cinci regi şi comorile funerare respective: Psusennes, Amenemope, Chechag, Osorkon II și Undeba.

Comorile rivale

Numai un ochi rafinat, subtil şi atent poate descoperi printre obiectele expuse permanent la Muzeul din Cairo, o comoară ce rivalizează cu cea a lui Tutankhamon. Este vorba, de comoara de la Tanis, mai puţin bogată față de cea a lui Tutankhamon, dar mult mai pură. La Tanis mobilierul mumiilor și ţesăturile au fost distruse de umiditatea Nilului, dar a rezistat faianţa, al cărei albastru profund compensează stângăcia execuţiei, stelele funerare de o rară fineţe, albastrele vase funerare, statuile regale din granit roz şi gri, Sfinxul, sipetul roz al lui Osorkon al II-lea sarcofagul lui Psousennes, statuia din bronz a lui Karomana și o Brăţară a lui Ramses al II-lea.

Cel mai frumos ansamblu aparține faraonului Psousennes: bijuterii, vase, degete de aur, sandale de aur, armuri, brăţări, pe care este gravat ochiul Tatălui Ceresc masca de aur a acestuia care domină întreg ansamblu.

Vasele de o simplitate şi o puritate constructivă impresionabila, un sfinx încrustat cu email negru, o triadă divină din aur şi lapis, fac să pălească argintul – extrem de lucrat – asiaţie lapisul iranian, aurul desertului arabic. După cum se vede rivalitatea a pătruns până şi în lumea antichităţilor.