Misterul Bibliotecii din Alexandria

Alexandria a fost şi este locul de pelerinaj al celor mai mari şi mai inţelepţi oameni, din Antichitate şi până în prezent. Despre existenţa celebrei Biblioteci din Alexandria ştie toată lumea, insă a rămas invăluit în mister motivul dispariţiei acesteia.

Biblioteca din Alexandria a fost unul dintre cele mai mari centre de păstrare a cărţilor antice. Ea a fost întemeiată în secolul al III-lea i.Hr., de Ptolemeu I, şi se considera centrul de instruire pentru tot poporul elen. Biblioteca făcea parte dintr-un complex, care includea camere de locuit, cantine, săli de lectură, grădina botanică şi cea zoologică, un observator. Ulterior, aici, au fost aduse şi instrumente medicale si astronomice, animale impăiate, statui şi busturi, care erau folosite pentru instruire.

portretul-lui-ptolemeu-si-a-sotiei-acestuia-secolul-3-i-h
Portetrul lui Ptolemeu si a sotiei acestuia (Sec III i. H)

Se presupune că, în bibliotecă, se păstrau de la 400 de mii până la 700 de mii de papirusuri. Aici, au lucrat cele mai luminate minţi şi cele mai mari talente ale Antichităţii: Aristarh din Samos, Eratostene, Zenodot ş.a. Talentatii savanti din Alexandria erau cunoscuţi datoriă lucrărilor lor în domeniile matematicii şi astronomiei. Aici au fost adunate toate lucrările reprezentative ale lui Heron, Arhimede, Hippocrate şi Euclid, manuscrisele lui Eschil, Sofocle, Euripide şi ale altor oameni celebri. Se consideră că aici s-a aflat biblioteca personală a lui Aristotel. În sălile ei, se păstrau şi cele mai rar întâlnite plăcuţe din piatră şi din ceară, cu scris cuneiform şi cu hieroglife, copiile celor mai preţioase opere de artă plastică din lume.

Acest complex celebru îl putea vizita oricine dorea. Biblioteca era considerată loc sacru, la fel ca templele religioase. Înainte de a intra în această clădire, se înfăptuia ritualul de purificare. Istoria este dură şi în cazul unor astfel de edificii măreţe. Clădirea şi o bună parte din comorile lumii au fost nimicite în anul 270 d.Hr. (aproximativ).

Dispariţia acestui lăcaş de cultură este considerată pe bună dreptate „cea mai mare tragedie a lumii antice”, însă motivul catastrofei a rămas nedescoperit. Există o serie de versiuni privind modul în care a fost distrusă Biblioteca din Alexandria. Conform uneia dintre acestea, dispariţia bibliotecii a fost simultană cu perioada cuceririlor arabe.

O legendă spune că ordinul de a nimici toate cărţile l-a dat califul Umar. „in cazul în care conţinutul cărţilor nu contrazice Coranul, singura Carte a lui Dumnezeu, acelea nu ne trebuie; iar dacă îl contrazic, nu avem nevoie de ele. Înseamnă că trebuie arse în toate cazurile”. Şi porunca lui a fost îndeplinită — biblioteca a fost distrusă. Există o versiune în care Iulius Cezar este învinuit de dispariţia centrului cultural.

Din surse antice, aflărn că în timpul luptei pentru Alexandria, pa-latul împărătesc, în care se afla Cezar, era ameninţat să fie distrus de flota egipteană. Pentru siguranţă, generalul roman a ordonat să se incendieze corăbiile egipte-ne, iar flăcările s-au extins şi spre clădirile de pe ţărm ale oraşului, unde erau depozitate mărfuri şi arsenale. După moartea lui Cezar, mulţi credeau că el ar fi fost vinovat de distrugerea centrului cultural.

biblioteca-din-alexandria-gravura-sec-IX
Biblioteca din Alexandria ( gravura sec XIX)

Istoricul grec Plutarh scrie că focul a distrus „măreaţa bibliotecă”. Şi istoricul roman Dio Cassius aminteşte despre un depozit de manuscrise nimicit de un incendiu. Majoritatea cercetătorilor contemporani au ajuns la o concluzie comună, şi anume că biblioteca a ars în timpul războiului dintre împăratul roman Aurelian şi Zenobia, regina Palmirei, în anul 272 d.Hr. Astăzi, UNESCO a lansat ideea de reabilitare a bibliotecii. A fost cheltuită o sumă mare atât pentru construcţia ei, cât şi pentru achiziţionarea de echipament modern şi, desigur, de cărţi. In articolul ziaristei Irina Ovcinnikov „Legenda renăscută”, se menţionează: „Renaşterea Bibliotecii din Alexandria, în condiţiile dificile de azi, a devenit un eveniment de importanţă mondială. Biblioteca renăscută din cenusă arată foarte neobişnuit.

Principala clădire a bibliotecii aminteşte de un tambur înclinat, în acoperişul ei din sticlă şi aluminiu, se văd ferestrele prin care, din partea nordică, pătrunde lumina în sala de lectură… Edificiul în care se află încăperile principale de depozitare a cărţilor şi pentru vizitatori este situat mai jos de nivelul mării.

În cadrul bibliotecii, funcţionează un planetariu, echipat cu cea mai recentă tehnologie; aici, este instalat un sofisticat sistem anti-incendiu, sălile sunt echipate cu calculatoare din ultima generaţie. În peretele extern al bibliotecii, au fost reliefate litere din alfabetele vechi şi contemporane…

mozaic-pe-podeaua-noii-biblioteci-din-alexandria-secolul-ii-i-h
Mozaic pe Podeaua noii Biblioteci din Alexandria (sec II i H)

Biblioteca, azi, nu se poate considera cea mai mare din lume, însă, având spaţiu pentru păstrarea a 8 milioane de cărţi, ea ridică prestigiul oraşului în care se afla”. Aspectul futurist al noii biblioteci din Alexandria impresionează, însă în bibliotecă nu există nici urmă de antichitate. Rafturile ei sunt umplute pe baza donaţiilor particulare şi ale statului. Şi, oricât de interesantă ar fi colecţia care va fi formată treptat, astăzi, aici, nu se mai poate realiza ceea ce s-a realizat cu aproximativ două mii de ani în urmă — a aduna sub acelaşi acoperiş înţelepciunea întregii lumi.

Un comentariu


  1. Mahomed se naste in 571 d.Hr dar califul Umar stia deja la 270 d.Hr. cum va suna Coranul
    Scriem mult si fara rost fara macar sa citi ce-am scris

Comentariile nu sunt permise.