„Cuibul Vrajitoarelor” lui Stalin

Inainte ca ultimele scene din jocul celui de al II-lea Război mondial să iasă la lumina rampei, Stalin primise de la NKVD rapoarte ingrijorătoare cu privire la Berlin. Potrivit spionilor sovietici, Hitler desfăsura o acţiune strict secretă în domeniul paranormal. Nimic surprinzător pentru Stalin care ştia că profesorul Karl Haushofer, mana dreaptă a lui Hitler şi „geniul” ale cărui idei geopolitice inspiraseră pe dictatorul nazist era suspectat de ocultism. Mai mult, caţiva dintre apropiaţii lui Hitler, printre care Himmler – aveau la dispoziţie un adevărat arsenal de astrologi.

Dar, ceea ce l-a deranjat cel mai tare pe Stalin, el insuşi un „paranormal” cu momente de clarviziune, a fost raportul unui agent privind un grup de tibetani sosiţi la Berlin pentru o misiune specială. Potrivit principiului căruia nu poţi să-ţi învingi un duşman decat luptand cu armele lui, Stalin l-a convocat de urgenţă pe Beria, seful Securităţii, si i-a ordonat racolarea unor persoane dotate cu percepţie extrasenzorială si infiinţarea unui centru de cercetare parapsihologică. Beria, cu zelul obisnuit cu care executa ordinele generalissimului, a indeplinit misiunea cu atat mai mult cu cat Rusia dispunea de un mare potenţial, si avea o veche tradiţie în ocultism.

Pentru construirea acestui obiectiv a fost aleasă pădurea de lîngă oraşul Vladimir, unul dintre cele mai vechi aşezări din Rusia, ce avea atestaţi 1.000 de ani. Ca o ironie a sortii, oraşul ce purta numele prinţului Vladimir, cel care a crestinat ruşii, era menit să adăpostească „cuibul vrăjitoarelor” lui Stalin! In mare secret, peste 25.000 de prizonieri din Gulag au muncit doi ani şi jumătate să construiască un adevărat oraş subteran intins pe o rază de ciţiva kilometri. Dotat cu largi tunele, laboratoare şi biblioteci pline cu manuscrise greceşti şi egiptene, tratate de alchimie în persană şi în vechea ebraică, oraşul creat ad-hoc avea sisteme moderne de comunicaţii si centrală energetică proprie.

orasul Vladimir, Rusia - harta
Unde este situat orasul Vladimir, Rusia

Nimic la suprafaţa pămantului nu trăda secretul din adanc, demn de un roman fantastic. Dosare top-secret ale NKVD de atunci, relevate astăzi de actuala structură de informaţii arată că nici măcar secretul bomhei atomice construite de Igor Kurchatov nu fusese afit de strict păzit ca oraşul „paranormalilor” de langa Vladimir… Toţi cei care au contribuit la crearea teribilei reţele ca şi muncitorii ce au lucrat la consirucţia obiectivului, au fost ucişi. Curand, zeci de oameni de ştiinţă renumiţi au populat buncărul si nesfirşitele coridoare subpămantene.

Activitatea lor acoperea toate aspectele percepţiei extrasenzoriale: telepatie, clarviziune, premoniţie, psihokinezie, levitatie, dematerializare şi reincarnare.

carti de tarot

Controlul tuturor cercetărilor se afla în mana fizicianului Boris Kozîrev, care raporta direct zbirului Beria. Studii privind percepţia extrasenzorială au fost făcute de renumitul chimist Dimitre Mendeleev – părintele sistemului periodic al elementelor, Constantin Tiolkovski – cel care a elaborat formulele de calcul privind viteza de lansare pe orbită a sateliţilor, geo-chimistul Vladimir Vernadsky şi biologul Alexander Cizhevsky ale căror teorii privind „eternitatea timpului prezent” au revoluţionat cunoaşterea.

Ca o mărturie a secretului ce a invăluit aceste operaţiuni este faptul că Ţiolkovsky fusese declarat mort încă din 1935, iar Cizhevsky „ucis într-un bombardament asupra Moscovei din 1940”. In realitate, renumiţii savanţi lucrau în oraşul ascuns subpădurea Vladimir. Cat despre heliobiologul Alexander Cizhevsky, el s-a stins din viaţă abia în 1964 11 ani mai tarziu decat „tătucul” Stalin.

 Iosif Vissarionovici Stalin
Iosif Vissarionovici Stalin

Unul dintre dosarele dezvăluite de KGB, după 1989, se referă la studiile efectuate de savanţii de la Vladimir în perioada postbelică. Este vorba de teoria dr. Boris Iskahov cu privire la leptonii prezenţi in cîmpul ce se creează în jurul organismelor. Leptonii sînt particule elementare din al căror grup fac parte: miuonul (mezonul miu), electronul şi neutrino (miuonic şi electronic). Interacţiile acestor particule sunt slabe (de 3 x 10-15) mai mici decît ale celor nucleare – barioni şi mezoni) iar particula de schimb prin care se realizează interacţia nu a fost încă descoperită. Ipoteze complicate ce au la bază un calcul matematic foarte elaborat au fost emise de oameni de ştiinţă consacraţi: Kolmagorov, Prigogin şi Schrăringer, însă concluziile lor sunt bizare.

Teoria emisă de dr. Boris Iskahov este cea mai îndrăzneaţă si întrece chiar cele mai paradoxale postulate. El admite existenţa unor particule emise de creierul omenesc care se transmit cu viteze mai mari decat viteza luminii (c = 3 x 108 m/s). Ceea ce contrazice axiomele fizicii de azi. Potrivit dr. Iskahov comunicarea de tip telepatic care se stabileşte intre două persoane aflate în locuri diferite se realizează prin intermediul unor semnale care se propagă cu o viteza superioară celei a luminii. Prin artificii matematice, savantul rus demonstrează că acest tip de semnale sunt „sparte” pe parcurs în alte particule ce se constituie în „antesemnale” cunoscute în parapsihologie ca „premoniţii” adică posibilitatea de a cunoaşte în prezent un anumit eveniment din viitor.

Astfel, clarvăzătorii sunt de fapt nişte persoane foarte sensibile la acest tip de antesemnale. El oferă spre exemplificare cazul cainilor care simt cutremurul înainte ca orice aparat să-l poată sesiza. Căci, dacă ar fi nişte simple ultrasunete cum se explică destul de popular fenomenul, detectoarele US ar putea avertiza toată lumea si nu s-ar mai produce atîtea nenorociri. Intărind teoria lui Iskahov, helio-biologul Cizhevski a demonstrat că există oameni ce simt furtunile magnetice solare cu mult timp înainte ca vantul solar generat în cursul acestui fenomen să atingă măcar atmosfera pămîntului.

Generalizînd, toate structurile biologice, mai cu seamă fiinţa omenească, emit leptoni care impreună cu alte particule aflate în campul electromagnetic din jurul corpului, creează un „nor leptonic” ce inconjoară trupurile. Cand norii leptonici a două persoane se intersectează, se creează posibilitatea unui schimb de informaţii la nivel de lepton între cele două fiinţe. Comunicarea poate fi foarte intensă în cazul unor persoane strins legate emoţional Este bine cunoscut faptul că o mamă se trezeşte imediat cand copilul ei aflaţ în altă cameră, nu se simte bine.

In concluzie, cercetările au demonstrat că persoanele extrem de senzitive sunt capabile să recepţioneze informaţii detectînd leptonii emişi de o altă persoană, indiferent de distanţa în spaţiu, dacă este legat emoţional de organismul-emiţător.

Arhivele personale ale lui Stalin au dispărut misterios

In 1953, cand Stalin işi simţea moartea pe aproape, s-a retras intr-o vilă din Kuntsevo unde-şi petrecuse cea mai mare parte din timp în ultima vreme. Se spune că era chinuit de viziuni, alternate cu perioade de luciditate iar coşmarurile îl însoţeau noapte de noapte. Arhivele sale personale, ce conţineau rapoarte secrete ale cercetărilor de la Vladimir, scrisori de la Lenin şi de la Trotsky, note, documente originale chiar plicurile cu bani ce le primea de pe urma celor 12 funcţii ce le deţinea simultan (preşedintele consiliului de miniştri, deputat şi membru al Sovietului Suprem, secretar al Comitetului Central al URSS etc.) au fost transportate într-un seif din biroul de la Kremlin la Kuntsevo. La acest seif nici măcar secretarul său personal nu avea acces căci Stalin ţinea cheile şi nu se despartea de ele nici în somn. .

ln dimineaţa de 5 martie 1953, imediat ce „fiul poporului” îşi dăduse duhul, biroul şi apartamentul său din Kremlin au fost sigilate. La fel şi casa din Kuntsevo. Două zile mai tarziu, o echipă formată din oameni de ştiinţă şi cîteva mărimi din comitetul central au venit să cerceteze arhivele secrete ale lui Stalin. Uşa seifului a fost deschisă şi spre mirarea tuturor, înăuntru nu mai era nimic, decat carnetul de partid al defunctului! Zvonuri cu privire la dispariţia misterioasă a arhivelor personale ale lui Stalin s-au imprăştiat în toată Moscova. Zece ani mai tîrziu, în cartea „12 scrisori către un prieten” Svetlana Aliluyeva, fiica dictatorului scria: „In vila de la Kuntseva s-au petrecut lucruri ciudate. Din ordinul lui Beria au fost chemaţi servitorii şi gărzile cărora li s-a spus că trebuie să părăsească neintaziat casa. Mobila, tablourile şi cărţile au fost urcate în camioane si duse într-o direcţie necunoscută„. La fel s-a petrecut şi cu apartamentul din Kremlin.

Lavrenti Pavlovici Beria
Lavrenti Pavlovici Beria

Potrivit generalului col. Volkagonov, biologul autorizat al lui Stalin si cel care avea acces la documentele personale ale dictatorului, atat biroul cat si locuinţa din Moscova ce aparţinuseră defunctului au fost devastate… El mai spune că arhivele personale cu privire, la cercetările în domeniul paranormal au fost arse de Beria, atunci cand Stalin era pe patul de moarte… Greu de crezut, însă cand Stalin se îmbolnăvise, Beria căzuse în dizgraţie şi nu mai era omnipotentul Şef al Securităţii. In 1952, Victor Abakulin, mîna dreaptă a zbirului fusese arestat si înlocuit de Semion Ignatiev, un cap partidului comunist. Treptat, toţi oamenii de încredere cu funcţii mari în vremea de glorie a lui Stalin au fost destituiţi. Cand Lavrenti Pavlovici Beria a fost arestat în 1953 (şi executat) Hruşciov a dat ordin să fie demolat „cuibul diavolului” din pădurea de la Vladimir.

Intre timp, KGB avusese grijă să construiască alte două centre (la Nijni Novgorod si Kamceatka) pentru studii paranormale… Cat despre rezultatele cercetărilor în domeniul percepţiei extrasenzoriale din perioada postbelică, ele au dispărut misterios, o dată cu celelalte dosare top-secret ale lui Stalin. Din ele au rămas cate ceva, într-atat cat poate KGB să servească cu linguriţa după mai bine de 60 de ani şi să dovedească prin asta că hartiile nu se dematerializează asemenea fantomelor…